<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?> <rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/" ><channel><title> &#187; Noi sintem D’acia: Dan Lupu, Pavel Corut, Tesla Nicola, Eminescu, Paul Goma, Densusianu. Si punctum</title> <atom:link href="http://danlupu.net/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" /><link>http://danlupu.net</link> <description>Dan Lupu - Noi sintem D&#039;acia. Si punctum</description> <lastBuildDate>Thu, 26 Jan 2012 18:36:02 +0000</lastBuildDate> <language>en</language> <sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod> <sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency> <generator>http://wordpress.org/?v=3.2.1</generator> <item><title>APCE: Romania impune un amendament la Raportul final privind Serbia. Tema drepturilor romanilor/vlahilor din Timoc prezenta in pozitia delegatiei Romaniei</title><link>http://danlupu.net/2012/01/apce-romania-impune-un-amendament-la-raportul-final-privind-serbia-tema-drepturilor-romanilorvlahilor-din-timoc-prezenta-in-pozitia-delegatiei-romaniei/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/apce-romania-impune-un-amendament-la-raportul-final-privind-serbia-tema-drepturilor-romanilorvlahilor-din-timoc-prezenta-in-pozitia-delegatiei-romaniei/#comments</comments> <pubDate>Thu, 26 Jan 2012 18:00:33 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[VALEA TIMOCULUI]]></category> <category><![CDATA[atac]]></category> <category><![CDATA[belgrad]]></category> <category><![CDATA[comis]]></category> <category><![CDATA[CURENT]]></category> <category><![CDATA[global news]]></category> <category><![CDATA[luni]]></category> <category><![CDATA[mare]]></category> <category><![CDATA[nato]]></category> <category><![CDATA[oameni]]></category> <category><![CDATA[roma]]></category> <category><![CDATA[Romani]]></category> <category><![CDATA[romania]]></category> <category><![CDATA[Romanian Global News]]></category> <category><![CDATA[romi]]></category> <category><![CDATA[scop]]></category> <category><![CDATA[serbia]]></category> <category><![CDATA[stalinist]]></category> <category><![CDATA[sursa]]></category> <category><![CDATA[Timoc]]></category> <category><![CDATA[vede]]></category> <category><![CDATA[vlahi]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3155</guid> <description><![CDATA[Serbia a ramas in continuare sub Monitorizare, in ciuda eforturilor reprezentantilor sai de a convinge raportorii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei ca lucrurile s-au indreptat definitiv. In plus, delegatia Romaniei a reusit sa impuna un amendament la Raportul final, amendament care cere Serbiei sa actioneze in conformitate cu Rezolutia Adunarii nr 1632/2008 referitoare la &#8220;situatia [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3156" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/timoc.jpg?9d7bd4" alt="" width="455" height="280" />Serbia a ramas in continuare sub Monitorizare, in ciuda eforturilor reprezentantilor sai de a convinge raportorii Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei ca lucrurile s-au indreptat definitiv. In plus, delegatia Romaniei a reusit sa impuna un amendament la Raportul final, amendament care cere Serbiei sa actioneze in conformitate cu Rezolutia Adunarii nr 1632/2008 referitoare la &#8220;situatia minoritatilor nationale din Voivodina si a minoritatii etnice romane din Serbia&#8221;. Acest document specifica existenta unui curent de opinie potrivit caruia comunitatea asa-zis vlaha isi asuma limba si identitatea romana, transmite Romanian Global News.<br /> In cadrul lucrarilor APCE, in discursul sau, senatorul Viorel Badea, presedintele comisiei pentru romanii de pretutindeni a Senatului Romaniei a subliniat, ca dealtfel si senatorul Titus Corlatean, presedintele comisiei de politica externa a Senatului, ca Serbia nu a indeplinit promisiunile legate de recunoasterea si acordarea drpturilor legitime pentru numeroasa comunitate de romani/vlahi din Timoc.</p><p>Romanian Global News prezinta in exclusivitate textul discursului senatorului Viorel Badea la APCE:</p><p><strong><em><br /> Stimaţi colegi,</em></strong></p><p><strong><em>Serbia aparţine fără echivoc marii familii europene. Îndeplinirea criteriilor de ordin politic pe care autorităţile de la Bruxelles le solicită în relaţia cu statele care doresc să devină membre ale Uniunii Europene sunt strâns legate şi de aspectele care fac obiectul acestui raport al Comisiei de monitorizare al Adunării. Serbia a înregistrat în mod vădit progrese în ultimii ani, prin adoptarea unor legi importante, menite să consolideze arhitectura instituţională şi să ofere premisele instaurării unui stat de drept.</em></strong></p><p>&nbsp;</p><div id="attachment_3158" class="wp-caption aligncenter" style="width: 324px"><img class="size-full wp-image-3158" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Iabucovat1.jpg?9d7bd4" alt="" width="314" height="233" /><p class="wp-caption-text">Români din Iabucovăţ (Serbia) în costume populare</p></div><p><span id="more-3155"></span></p><p><strong><em>Cu toate acestea, consider că statul sârb are serioase restanţe în materia protecţiei minorităţilor naţionale.</em></strong></p><p><strong><em>Sunt profund îngrijorat de continua deteriorare a situaţiei românilor din Serbia Răsăriteană, aşa-zişii vlahi, cum sunt denumiţi de autorităţile de la Belgrad. Membrii acestei comunităţi se confruntă cu probleme serioase legate de imposibilitatea de a-şi exercita libertatea religioasă, dreptul de a-şi folosi propria limbă, dreptul de a-şi afirma identitatea culturală, etc.</em></strong></p><p><strong><em>Dacă în trecut acţiunile de intimidare la adresa afirmării identităţii româneşti se rezumau la ameninţări şi hărţuiri, în decembrie 2011, am asistat la o situaţie inedită: doi dintre liderii românilor din Serbia (unul din Timoc, iar celălalt din Voivodina) au fost ţinta unor atacuri armate. Producerea acestor două incidente în aceeaşi noapte ne face să credem că este vorba despre o acţiune coordonată.</em></strong></p><p><strong><em>Stimați colegi,</em></strong></p><p><strong><em>Sunt foarte dezamăgit de demersurile din ultima perioadă ale Serbiei care au ca scop de-românizarea celor pe care îi numesc vlahi și care sunt, fără nici un dubiu, vorbitori de limba română. Instrumentalizarea Consiliului Naţional al acestei comunități în scopul negării identității vlahilor trebuie să înceteze imediat. Prin încercarea ridicolă de a inventa un așa zis alfabet al unei limbi numite ”vlahe” se încearcă de fapt inventarea unei limbi pentru a se motiva o identitate  culturală şi etnică pretins distinctă de cea română, intr-o maniera care ne trimite cu gandul la metodele staliniste de reinventare a unor identitati lingvistice si etnice false.</em></strong></p><p><strong><em>În România, fiecare minoritate naţională este în primul rând recunoscută – spre deosebire de distincţia artificială pe care Serbia o face între români şi vlahi -, iar apoi fiecare membru al unei minorităţi naţionale beneficiază de libertate religioasă, de învăţământ în limba maternă, dreptul de a-şi exprima identitatea culturală (inclusiv prin acordarea unor substanţiale fonduri de la bugetul de stat al României). Bineînţeles că printre beneficiarii acestor drepturi se numără şi membrii comunităţii sârbe din România.</em></strong></p><p><strong><em>Toate aceste lucruri se întâmplă în România, stimaţi colegi, spre deosebire de ceea ce cu tristeţe constatăm în Valea Timocului unde compatrioţii noştri nu sunt nici măcar recunoscuţi ca români, deşi reprezintă un procent semnificativ al populaţiei din acea zonă.</em></strong></p><p><strong><em>Vreau să adaug un singur mesaj, personal, pentru colegii mei din Serbia: în 1999, tinerii din București au manifestat în număr mare în semn de solidaritate cu populația sârbă, greu încercată de război. Serbia este pe cale să piardă, în aceste zile și luni, sprijinul unor oameni anonimi, dar onești, care s-au simțit datori sa îi fie, din punct de vedere moral, aproape la greu. Ar fi o greșeală să subestimeze acest lucru.</em></strong></p><p><strong><em>Vă mulţumesc pentru atenţie!</em></strong></p><p>sursa: <a href="http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/politic/4488-apce-romania-impune-un-amendament-la-raportul-final-privind-serbia-tema-drepturilor-romanilorvlahilor-din-timoc-prezenta-in-pozitia-delegatiei-romaniei-.html" target="_blank">Romanian Global News</a></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2008/11/romanii-timoceni-si-au-cerut-drepturile-la-calafat/" rel="bookmark" class="crp_title">Romanii timoceni si-au cerut drepturile la Calafat</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/serbia-vrea-sa-adere-la-ue-ignorand-drepturile-romanilor-din-timoc/" rel="bookmark" class="crp_title">Serbia vrea să adere la UE ignorand drepturile romanilor din Timoc</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/12/miscarea-democrata-a-romanilor-din-serbia-1991-2011/" rel="bookmark" class="crp_title">Miscarea Democrata a Romanilor din Serbia 1991 &#8211; 2011</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2009/08/basescu-denunta-falsa-prietenie-cu-serbia-%e2%80%9cam-renuntat-la-politica-nederanjarii-vecinilor-privind-minoritatea-romana%e2%80%9d/" rel="bookmark" class="crp_title">Basescu denunta falsa prietenie cu Serbia: “Am renuntat la politica nederanjarii vecinilor privind minoritatea romana”</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2008/12/ce-au-promis-ca-vor-face-pd-l-si-psd-pentru-romanii-de-pretutindeni/" rel="bookmark" class="crp_title">Ce au promis ca vor face PD-L si PSD pentru romanii de pretutindeni</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/apce-romania-impune-un-amendament-la-raportul-final-privind-serbia-tema-drepturilor-romanilorvlahilor-din-timoc-prezenta-in-pozitia-delegatiei-romaniei/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>Japonezii interesati de atelierele de limba română şi dialectul aromân din Panciova</title><link>http://danlupu.net/2012/01/japonezii-interesati-de-atelierele-de-limba-romana-si-dialectul-aroman-din-panciova/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/japonezii-interesati-de-atelierele-de-limba-romana-si-dialectul-aroman-din-panciova/#comments</comments> <pubDate>Thu, 26 Jan 2012 12:12:14 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[ROMANI, AROMANI, MEGLENOROMANI, ISTROROMANI, VLAHI,TIMOCENI,]]></category> <category><![CDATA[axa]]></category> <category><![CDATA[global news]]></category> <category><![CDATA[grai]]></category> <category><![CDATA[hokkaido]]></category> <category><![CDATA[infomat]]></category> <category><![CDATA[poezie]]></category> <category><![CDATA[populare]]></category> <category><![CDATA[prezent]]></category> <category><![CDATA[Romani]]></category> <category><![CDATA[romania]]></category> <category><![CDATA[Romanian Global News]]></category> <category><![CDATA[scop]]></category> <category><![CDATA[stat]]></category> <category><![CDATA[sursa]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3160</guid> <description><![CDATA[După ce a vizionat filmul documentar despre aromânii din Panciova „Cincarji, prikrito ljudstvo Evrope” („Aromânii, populaţia ascunsă a Europei”) realizat de regizorul Jadran Sterlea pentru postul de Televiziune de stat al Sloveniei în colaborare cu Centrul „In medias res” în anul 2010, film care prin schimbul de programe a fost vizionat în mai multe ţări, [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3161" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/11.jpg?9d7bd4" alt="" width="527" height="495" />După ce a vizionat filmul documentar despre aromânii din Panciova „Cincarji, prikrito ljudstvo Evrope” („Aromânii, populaţia ascunsă a Europei”) realizat de regizorul Jadran Sterlea pentru postul de Televiziune de stat al Sloveniei în colaborare cu Centrul „In medias res” în anul 2010, film care prin schimbul de programe a fost vizionat în mai multe ţări, profesorul dr. Motoki Nomaci, de la Universitatea Hokkaido din Japonia a venit la Panciova pentru a se convinge de cele văzute.<br /> Scopul vizitei a fost, de fapt, interesul său pentru limbile şi dialectele din ţările Balcanice iar o parte a interesului şi a cercetărilor sale le va îndrepta spre aromânii din Panciova.</p><p><span id="more-3160"></span><br /> Cu această ocazie Svetlana Nikolin, coordonatoarea Centrului pentru promovarea culturii aromânilor din cadrul Asociaţiei „In medias res” la infomat pe dr. Nomaci despre activitatea acestui centru desfăşurată în direcţia protecţiei culturii şi a dialectului aromân prin diferite forme de organizare a membrilor săi. Ea a scos în evidenţă activitatea editorială a centrului, care a publicat până în prezent mai multe cărţi despre aromânii din Banatul sârbesc, o culegere de cântece populare în grai şi spre sfârşitul anului trecut şi o antologie de poezie aromânească care cuprinde mai multe nume de poeţi contemporani din Europa de sud-est.<br /> Axa discuţiilor au fost „Atelierele de limba română şi dialctul aromân cu elemente de cultură şi civilizaţie” ajunse în faţa celei de-a cinciea ediţii, sprijinite de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi de Municipiul Panciova, despre care dr. Nomaci s-a interesat cel mai mult. Acestea fiind, după aprecierea lui, un model extraordinar pentru învăţarea oricărei limbi, mai ales a dialectelor în fază de dispariţie, apreciind că şi în Japonia s-ar putea aplica un asemenea model de educaţie neformală pentru învăţarea unor dialecte vechi.</p><p>sursa: <a href="http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/eveniment/4483--japonezii-interesai-de-atelierele-de-limba-roman-i-dialectul-aroman-din-panciova-.html" target="_blank">Romanian Global News</a></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/ziua-culturii-nationale-sarbatorita-si-de-romanii-din-serbia-eminescu-in-durata-eterna/" rel="bookmark" class="crp_title">Ziua Culturii Nationale sarbatorita si de romanii din Serbia-EMINESCU IN DURATĂ ETERNA</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2008/11/mite-kostov-papuli-%e2%80%9evrem-sa-him-o-scanteaua-pentru-trezirea-aromanilor-din-tarile-vecine%e2%80%9d/" rel="bookmark" class="crp_title">Mite Kostov Papuli: „Vrem sa him o scanteaua pentru trezirea aromanilor din tarile vecine”</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2008/07/un-japonez-vrea-sa-redacteze-un-dictionar-al-limbii-romane/" rel="bookmark" class="crp_title">Un japonez vrea sa redacteze un dictionar al limbii romane</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2008/12/%e2%80%9elimbile-romanice-nu-provin-din-limba-latina%e2%80%9d/" rel="bookmark" class="crp_title">„Limbile romanice nu provin din limba latină”</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/apce-romania-impune-un-amendament-la-raportul-final-privind-serbia-tema-drepturilor-romanilorvlahilor-din-timoc-prezenta-in-pozitia-delegatiei-romaniei/" rel="bookmark" class="crp_title">APCE: Romania impune un amendament la Raportul final privind Serbia. Tema drepturilor romanilor/vlahilor din Timoc prezenta in pozitia delegatiei Romaniei</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/japonezii-interesati-de-atelierele-de-limba-romana-si-dialectul-aroman-din-panciova/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>LECTIE DE ISTORIE. CUM S-A FACUT UNIREA DE LA 24 IANUARIE 1859</title><link>http://danlupu.net/2012/01/lectie-de-istorie-cum-s-a-facut-unirea-de-la-24-ianuarie-1859/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/lectie-de-istorie-cum-s-a-facut-unirea-de-la-24-ianuarie-1859/#comments</comments> <pubDate>Tue, 24 Jan 2012 12:49:43 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[BASARABIA]]></category> <category><![CDATA[24 ianuarie 1859]]></category> <category><![CDATA[basarabia]]></category> <category><![CDATA[guvernul]]></category> <category><![CDATA[ioan cuza]]></category> <category><![CDATA[istorie]]></category> <category><![CDATA[jurat]]></category> <category><![CDATA[oameni]]></category> <category><![CDATA[UNIREA DE LA 24 IANUARIE 1859]]></category> <category><![CDATA[unitar]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3147</guid> <description><![CDATA[Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. După ce la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei. Alegerile pentru Adunarea Electivă a Ţării [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3149" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/tuxpicom1327388890.jpg?9d7bd4" alt="" width="200" height="150" /></p><p>Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este considerată a fi primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. După ce la 5/17 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei, la 24 ianuarie/5 februarie, este ales şi domn al Munteniei.</p><p>Alegerile pentru Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-au desfăşurat, conform prevederilor Convenţiei de la Paris din 1858, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Partida Naţională n-a reuşit să obţină majoritatea mandatelor, în acest context, liderii Partidei Naţionale şi, în special liberalii-radicali, elementul cel mai dinamic al coaliţiei, şi-au dat seama că singura cale de izbândă este apelul la masele populare. Au fost mobilizaţi bucureştenii, au fost chemaţi ţăranii din preajma Capitalei.<br /> Lucrările Adunării Elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie (3 febr., stil nou) într-o atmosferă incendiară. Clădirea din Dealul Mitropoliei era înconjurată de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul ”Concordia” din Bucureşti unde, pentru prima oară, s-a formulat cu voce tare ceea ce până acum fusese doar o năzuinţă: alegerea lui Cuza ca domn al ambelor Principate.</p><p><span id="more-3147"></span><br /> În dimineaţa de 24 ianuarie, la ora 11,00, când lucrările Adunării s-au reluat,Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă în cadrul căreia a precizat: ”A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu. Această persoană este Alexandru Ioan Cuza, domnul Moldovei! Să ne unim asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta, ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa noastră va fi împăcată că ne-am împlinit… o dorinţă sfântă”. Deputaţii au jurat că vor vota în unanimitate pe domnul Moldovei. Reveniţi în sala de şedinţe au trecut la vot. Toate cele 64 de buletine purtau numele lui Cuza, unele având şi urări adresate domnitorului: ”spre mărirea patriei”, ”spre fericirea românilor”.<br /> După citirea voturilor, Alexandru loan Cuza a fost proclamat domn al Principatelor Unite. Imediat rezultatul a fost adus la cunoştinţa mulţimii de pe Dealul Mitropoliei.<br /> Ziarul Românul din 27 ianuarie (8 febr., stil nou) consemnează: ”… Nu se auzeau în toată capitala decât cele mai vii demonstraţii de bucurie…singurul spectacol care se vedea pe toate uliţele, pe la toate răspântiile, pe toate locurile publice ale Bucureştilor. Fraţii noştri ţărani… strigau acum cu toată puterea energică a sufletelor lor: Să trăiască Cuza! Să trăiască Domnul nostru! Se aruncau unii în braţele altora, fără deosebire de condiţii, ca cum toţi, în general, ar fi scăpat de jugul cel mai apăsător”.<br /> Unirea era un deziderat formulat încă de la 1848 când, la Braşov, la 12/24 mai, se elabora programul-legământ: ”Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei” , ce cuprindea, într-o formulă sintetică, cele două obiective fundamentale româneşti: ”Unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un singur stat neatârnat românesc”. În acelaşi timp, domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deşi scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoaşterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României şi al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituţii româneşti, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstireşti, reforma agrară, a învăţământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.<br /> Plenul Senatului a aprobat, în şedinţa din 23 noiembrie, o propunere legislativă prin care ziua de 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române, devine zi de sărbătoare legală.<br /> În favoarea propunerii legislative, iniţiată de senatori şi deputaţi din toate grupurile parlamentare, au votat 87 de senatori, şase senatori au votat împotrivă, iar şase s-au abţinut de la vot. Guvernul nu a susţinut propunerea legislativă. Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz, iar legea este organică, decizia finală aparţinând Camerei Deputaţilor.</p><p>SURSA: <a href="http://basarabialiterara.com.md/?p=11315" target="_blank">basarabialiterara.com.md</a></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2010/01/alexandru-ioan-cuza/" rel="bookmark" class="crp_title">Alexandru Ioan Cuza</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2009/01/unirea-principatelor-romane-marcata-la-ambasada-romaniei-la-londra/" rel="bookmark" class="crp_title">Unirea Principatelor Romane, marcata la Ambasada Romaniei la Londra</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2008/07/romania-o-tara-majoritar-feminina/" rel="bookmark" class="crp_title">Romania, o tara majoritar feminina</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/07/salvati-casa-lu-eminescu-din-ghearele-bisericii/" rel="bookmark" class="crp_title">Salvati casa lu Eminescu &#8230; din ghearele bisericii</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/12/o-victorie-a-normalitatii-curtea-constitutionala-a-respins-legea-maghiara-de-modificare-a-legii-arhivelor-noi-semnaturi-pe-adresa-presedintelui-traian-basescu-via-roncea-ro/" rel="bookmark" class="crp_title">O victorie a normalitatii: Curtea Constitutionala a respins Legea Maghiara de modificare a Legii Arhivelor. Noi semnaturi pe adresa presedintelui Traian Basescu via Roncea.Ro</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/lectie-de-istorie-cum-s-a-facut-unirea-de-la-24-ianuarie-1859/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>DACIA MARE (Petre Morar-Noi nu suntem latini)</title><link>http://danlupu.net/2012/01/dacia-mare-petre-morar-noi-nu-suntem-latini/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/dacia-mare-petre-morar-noi-nu-suntem-latini/#comments</comments> <pubDate>Fri, 20 Jan 2012 17:24:03 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[STRAMOSII NOSTRI GETO-DACII]]></category> <category><![CDATA[absolut]]></category> <category><![CDATA[alba iulia]]></category> <category><![CDATA[alexandru]]></category> <category><![CDATA[Arian]]></category> <category><![CDATA[atac]]></category> <category><![CDATA[banu]]></category> <category><![CDATA[basarabia]]></category> <category><![CDATA[baza]]></category> <category><![CDATA[belgrad]]></category> <category><![CDATA[biblia]]></category> <category><![CDATA[crestinismul]]></category> <category><![CDATA[daci]]></category> <category><![CDATA[Dacia]]></category> <category><![CDATA[imperiul roman]]></category> <category><![CDATA[istoric]]></category> <category><![CDATA[istorie]]></category> <category><![CDATA[lup]]></category> <category><![CDATA[magi]]></category> <category><![CDATA[milioane]]></category> <category><![CDATA[mitra]]></category> <category><![CDATA[moldova]]></category> <category><![CDATA[nato]]></category> <category><![CDATA[oameni]]></category> <category><![CDATA[observa]]></category> <category><![CDATA[petre]]></category> <category><![CDATA[Petre Morar]]></category> <category><![CDATA[precum]]></category> <category><![CDATA[Rami]]></category> <category><![CDATA[roma]]></category> <category><![CDATA[Romani]]></category> <category><![CDATA[spate]]></category> <category><![CDATA[stramosi]]></category> <category><![CDATA[sursa]]></category> <category><![CDATA[traian]]></category> <category><![CDATA[ungar]]></category> <category><![CDATA[zeu]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3142</guid> <description><![CDATA[Dacia poarta un nume sfint, cel al Zeului Dacia, care se trage din capul incoronat al zeilor vedici, marele Diaus Pitar insusi. Noi rominii avem o pozitie unica in mareata cultura Veda, deoarece Dacia este unica tara din lume care poarta un nume sfint arian-vedic, asa cum ne-am si astepta de la originea maretului popor [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3143" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/28095_118192291553775_100000890146158_110713_5181827_n.jpg?9d7bd4" alt="" width="673" height="599" /></p><p>Dacia poarta un nume sfint, cel al Zeului Dacia, care se trage din capul incoronat al zeilor vedici, marele Diaus Pitar insusi. Noi rominii avem o pozitie unica in mareata cultura Veda, deoarece Dacia este unica tara din lume care poarta un nume sfint arian-vedic, asa cum ne-am si astepta de la originea maretului popor arian antic. Prin urmare, Dacia este pamint sfint arian in care noi rominii am fost saditi de catre zeii vedici insisi.<br /> Poporul arian a fost cel mai maret popor antic, raspindit in toata lumea, intre Irlanda si India, pe jumatate din Tera. La ora actuala se considera ca poporul arian original a disparut cu totul, traind numai prin cei pe care i-a cucerit demografic, lingvistic si cultural, sub numele generic de Euro-Asia. Cum se poate ca cel mai mare popor al tuturor timpurilor sa nu fi lasat nimic in urma sa, un loc de origine, un neam care sa-i poarte genele si o limba care sa-i poarte vorbele, cind alte neamuri mici si neinsemnate sint inca in viata?<br /> Scenariul de mai sus, desi este absurd, nu este singurul din Europa. Herodot se refera la poporul Daciei de la 500 i.e.n. ca “cel mai numeros popor din lume dupa indieni”. Prin urmare, arienii care s-au raspindit in lume intre 2000-1000 i.e.n., nu mai existau 500 de ani mai tirziu, din moment ce poporul major sint dacii ! Cum au putut arienii sa se dezintegreze in neant intre 1000 i.e.n. si 500 i.e.n.? Cum au putut dacii sa devina “cel mai numeros popor din lume” pe la 500 i.e.n. cind ei nu existau la 1000 i.e.n.? Absurditatile continua, deoarece dacii, “cel mai numeros popor din lume” la 500 i.e.n. vor dispare de pe fata pamintului in 150 de ani de administrare romana a Daciei ! Credeti ca absurditatile s-au terminat? Nu inca, deoarece rominii vor apare din neant, dupa mileniul migratiilor, cu o limba deja formata, de o structura pur “latina” si asemanatoare cu limba spaniola de la capatul opus al Europei !</p><p>&nbsp;</p><p><span id="more-3142"></span><br /> Arienii, cel mai mare popor antic, se raspindesc in toata lumea intre 2000¬1000 i.e.n. dar sint “disparuti” la 500 i.e.n. Dacii “apar” din neant pe la 500 i.e.n. ca cel mai mare popor european, inca cel mai mare la 100 e.n. dar “dispar” si ei de pe fata pamintului pina pe la 300 e.n. Rominii “apar” din neant, ca fiind autohtonii din tot sud-estul Europei la venirea migratorilor.<br /> Scenariul de mai sus nu este o inventie absurda a mea, ci sint fapte in general acceptate la ora actuala, fiind chiar teoretizate la Institulul de Lingvistica si publicate in DEX. Noi ne propunem aici sa culegem informatii istorice care sa ne permita sa scoatem in evidenta aceste absurditati si sa facem cunoscute faptele reale care au determinat destinul arienilor carpatini si a dacilor, precum si devenirea poporului si limbii romine.<br /> Dacia este pamintul rominesc strabun, radacina adinca in istorie, mai adinca decit al oricarui alt neam european. Este pamint de legenda, de trecut glorios, un izvor uman, cultural si lingvistic pentru intreaga omenire. Fata lumii de astazi asa cum o stim noi a izvorit si si-a luat seva pentru milenii din Dacia. Sper sa reusim sa fim la inaltimea stramosilor nostri arieni, noi cei de acum si cei care vin dupa noi.</p><p>8.1. Dacia, cea mai mare putere europeana<br /> In acest capitol vom aduce marturii documentare despre Dacia straveche, prin prisma altor neamuri europene care au cunoscut si scris despre Dacia si locuitorii sai. Imaginea care se desprinde despre Dacia este de mare putere europeana de acum 2000 de ani.<br /> Puterea Daciei atinge apogeul sub mina unificatoare a lui Burebista pe la 50 i.e.n. Dacia este singura putere europeana care are un pod de piatra peste Dunare, ca dovada a marii sale puteri economice. Acesta putere economica este dublata de puterea politica si militara, pe care Imperiul Roman a simtit-o nu numai o singura data. Dacia este ultima tara cucerita de Imperiul Roman in Europa, cucerire care a avut loc dupa aproape 200 de ani de confruntare continua, in care Imperiul Roman a suferi infringeri dezastruoase si repetate.<br /> Cucerirea Daciei a fost posibila numai dupa ridicarea Romei la scara de putere mondiala, bazata pe resursele nelimitate ale imperiului in materie de tehnica de lupta si resurse umane. Cucerirea Daciei a fost un eveniment major pentru imperiul Roman ajuns la culmea puterii sale militare si economice. Chiar si asa, cucerirea Daciei a fost mentinuta o perioada istorica deosebit de scurta, de la 107 la 270, care subliniaza inca o data marea putere a Daciei.</p><p>8.2. Originea numelui Daciei<br /> Cunostiintele scrise despre Dacia ne provin prin cultura egeana si latini. [EB:DACIA] : “Dacia, numele antic roman dat zonei in care avem România moderna …”. In [BRITANICA] se considera ca “Dacia” era numele roman al zonei Carpato-Dunarene, dar avem dovezi ca numele “Dacia” este de fapt mult mai vechi. Dacia nu este numele roman al zonei Carpato-Dunarene asa cum se sustine aici, ci este numele stravechi arian-vedic al patriei poporului arian-carpatin.<br /> Numele Dacia nu vine de la romani ci este numele arian-vedic al zeului zeilor, Dacia insusi, cap incoronat al Panteonului vedic. In vechime, Dacia a fost zeul creator, ulterior posibil sa fi fost chiar zeul solar. Numele Dacia este un nume Sfint, inca cinstit de milioane de credinciosi hindu, care-i spun pe numele indian de Dacsa sau Daksha.<br /> Desi cunostiintele noastre scrise despre Dacia ne vin prin Imperiul Roman, nu inseamna ca romanii au si denumit Dacia, ci doar i-au scris numele pe hartile lor. Potrivit DEX-ului numele “Dac” provine din latinescul “Dacus” iar adjectivul “dacic” provine din latinescul “dacicus”. DEX-ul ar putea face si aici un gest patriotic de a renunta la originea romana a numelui Dacia si sa admita ca numele Daciei in sine este dac ! Romanii nu au pornit la botezarea lumii intregi ci doar au scris pe hartile lor numele intilnite in lumea reala.<br /> Dacia si numele ei sint mult mai vechi decit ajungerea arienilor in India pe la 1500 i.e.n. In indepartata Indie, unde credinta vedica a capatat radacini adinci, numele maritului Dacia a fost alterat peste milenii devenind Dacsa. Nu putem astepta de la poporul indian sa transmita pe cale orala numele lui Dacia neschimbat pentru aproape doua mii de ani, deci forma indiana de Dacsa nu ne surprinde de fel. Dacsa nu este de asemenea o pronuntare specific carpatina ci specific indiana. Marturie vie despre numele zeului zeilor este Dacia Mare a inceputului de era.<br /> Cine analizeaza Panteonul vedic facut nemuritor prin biblia Veda descopera ca relatiile complicate dintre zeii vedici, incepind cu Dacia insusi, continuind cu Indra si trecind prin toti ceilalti, Mitra, Varuna, Suria, etc. nu sint decit legende rominice stravechi despre personaje umane care in vechime au avut probabil o existente reala. Facem acum o afirmatie inedita si anume ca Dacia a fost un rege real al tarii numita mai tirziu Dacia. Dacia a fost un rege real si maret, care a devenit stapinul Panteonului vedic, ajuns zeificat in cultura vedica.<br /> Spatiul Carpato-Dunarean este pamintul ales al lui Dacia insusi, iar poporul arian-carpatin este poporul ales al zeilor arieni. Dacia a fost cel mai maret rege pamintean pe care spatiul Carpato-Dunarean l-a cunoscut vreodata, ajuns apoi un rege ceresc, imortalizat si zeificat prin biblia vedica. Daca ne referim la inceputul inceputului, Maritul Dacia, care si-a ales spatiul Carpato-Dunarean drept propria lui casa, trebuie sa fi provenit din sinul poporului Pelasg care a parasit Atlantida in urma catastrofalei scufundari a bazinului Egeean. Dacia Mare si prin ea intregul spatiu Carpato-Dunarean devine renasterea legendarei Atlantide.</p><p>8.3. Dacia antica<br /> Gasim o referire la Dacia, in mod indirect, in istoria Greciei, la capitolul conflictului cu Persia. Dupa 800 i.e.n. Grecia incearca sa se extinda de pe insulele Egeene catre interiorul Europei. Aceasta expansiune este oprita de catre o alta expansiune, cea a Imperiului Persan.<br /> [EB:GREECE] : “Situatia s-a schimbat cind Cyrus cel Mare a incorporat Lydia (Asia Mica, vecina Troiei) in Imperiul Persan pe la 546 i.e.n.”. Sa vedem cit de mare si tare a fost imperiul Persan : “… Succesorii lui au supus fiecare stat de la Valea Indus (vestul indiei) pina la Mediterana si Egiptul”. Uitati cum avem de a face cu un imperiu impunator, al carui capat este in India, care a cucerit Egiptul si acum bate la portile Europei prin cucerirea Anatoliei (Turcia de azi). “In 514-513 Darius I-ii a condus trupele Imperiului Persan peste Bosfor in Europa, a marasluit nord impotriva Scitilor de peste Dunare si s-a retras rusinat”. Iata cum marele Imperiu Persan, intins din India, peste Iran, pina in Egipt, se retrage “rusinat” din expeditia peste Dunare. Ne punem intrebarea despre potentialul uman de dincolo de Dunare.<br /> Aici se vorbeste despre Sciti, care la ora respectiva controlau teritoriul de la nord de Marea Neagra dintre Bug si Don si chiar dincolo spre Volga. Acesti Sciti jefuiau frecvent teriitoriile persane dinspre Marea Caspica si Darius a incercat sa-i prinda in aceasta zona. Noi stim ca zona Dunareana de la varsare era teritoriul Getilor.<br /> “Getii, popor stravechi de origine traca si inruditi de aproape cu dacii, ocupau amindoua malurile Dunarii de jos, iar la nord de Dunare se extindeau departe pina spre sudul Rusiei”. Getii ocupau unul dintre centrele initiale de raspindire a poporului arian, de mare insemnatate strategica, la gurile Dunarii in Marea Neagra. O asemenea pozitie de invidiat nu putea fi mentinuta numai de catre o populatie numeroasa.<br /> “Getii sint prima data mentionati in istoria scrisa de catre Herodot, referindu-se la invazia Scitiei de catre Darius I-ii la 513 i.e.n.”. Deci, potrivit povestii lui Herodot, poporul cu care Darius vine in contact trecind Dunarea sint getii si nu Scitii pe care-i avea in vedere, cu centrul mult mai departe intre Bug si Don. Nu putem sa-i vedem pe Geti avind pozitie neutra in conflictul dintre Darius si Sciti, mai ales ca drumul spre Scitia trecea peste inima pamintului get. Sa vedem mai departe ce stim despre geti.<br /> “Un secol mai tirziu, anumiti geti erau condusi de regele Sitalces, rege in Odrysae. Cind Odrysae a fost supusa de catre Filip (tatal Macedonului) in 342 i.e.n., getii s-au pus bine cu Filip si astfel fiica regelui get s-a casatorit cu Filip”. Sa remarcam aici ca regele Macedoniei, cind Macedonia devine putere europeana si se ridica catre apogeul puterii sale mondiale de sub Alexandru, se casatoreste in familia regala geta. Aceasta ne spune destul despre puterea Getilor si despre limba comuna pe care o vorbeau. Remarcati de asemenea ca<br /> Alexandru, care va deveni Cel Mare, se naste din mama geta si tata macedonean. La aceasta m-am referit anterior cind am afirmat ca primul imperiu cu adevarat mondial, cel macedonean, a fost creat de catre neamul rominic.<br /> Sa mai observam expresia “anumiti geti”, ceea ce inseamna ca nu toti getii erau sub regele Sitalces, deci getii erau si mai impresionanti decit ii descrie aceste rinduri. Nu stim de unde a izvorit pornirea Macedonului, dar dupa ce a luat puterea si i-a infrint pe Tribalii din Balcani, a trecut Dunarea si a incendiat capitala Getilor la 335 i.e.n. Nu putem banui decit posibile intrigi de epoca, eventual ajutor pe care l-au dat Tribalilor.<br /> Putin mai tirziu, pe la 326 i.e.n. “…Zopyron, guvernatorul macedonean al Traciei a fost ucis intr-o expeditie impotriva Getilor”. La ora respectiva Macedonia era deja stapina lumii, din India, prin Egipt si toti Balcanii. Getii sint cei care nu numai ca rezista invaziei dar il doboara pe guvernatorul insusi, deci era o forta de invidiat. Parca puterea Getilor creste in continuare, pentru ca “la 292 i.e.n. Lysimachus a penetrat pina in cimpia Basarabeana dar a fost obligat sa se predea, dar regele Getilor numit Dromichete l-a lasat sa se intoarca in pace”. Aici nu putem decit sa ne imaginam ce s-a intimplat de fapt. Ceea ce este de necontestat este puterea Getilor care nu numai ca-l infring pe Lisimachus dar isi permit sa fie generosi cu un invadator. In spatele acestei generozitati trebuie sa fie o mare putere economica si militara, dublata eventual de o politica bine jucata sau poate relatii de familie care n-au ajuns pina la noi.<br /> Aflam apoi despre Geti ca “…se inchinau lui Zalmoxe Zalmoxe a fost Mare Preot in Dacia si a produs o revolutie antica in gindire care va culmina cu inceputul Crestinismului. Getii si dacii au fost propovaduiti in nemurirea sufletului si viata dupa moarte, cu mult inaintea aparitiei miscarii Crestine din Palestina. De aceea, sustinem aici ca Crestinismul nu a aparut din neant ci bazat pe cultura vremii, initiata tot din spatiul carpatin. Zalmoxe s-a reintors din morti dupa trei ani, asa cum o va face mai tirziu Isus Cristos dupa trei zile, si a propovaduit mesajul vietii vesnice tuturor popoarelor dace.<br /> Tracii raspindeau groaza pe cimpul de lupta pentru ca luptau cu pieptul dezgolit, sfidind moartea. Tracii nu dispretuiau viata ci credeau in nemurirea de dupa moarte. Ce popor si cultura mareata trebuie sa fi fost neamul rominesc sa creeze asemenea idei zguduitoare ! “Grecii erau profund impresionati de credinta Getilor in nemurirea sufletului, iar rationalistii greci din coloniile de pe malul Marii Negre l-au identificat pe Zalmoxe ca fiind un student de-al lui Pitagora”. Creed ca afirmatia de mai sus nu trebuie luata cuvint cu cuvint, dar legatura pe care grecii au facut-o intre Zalmoxe si Pitagora inseamna marea autoritate morala si intelectuala a lui Zalmoxe in lumea antica.<br /> Coloniile de comert infiintate pe malul Marii Negre sint denumite aici “grecesti”, dar aratam ca la originea lor sint Ioniene, deci tot de origine ariana-carpatina, doar referite generic drept “grecesti” pentru ca veneau din zona Egeana. Daca nemurirea sufletului a fost transmisa “grecilor”, este doar o chestiune de timp pina cind va patrunde in Palestina. Nu este nemurirea sufletului ideea centrala Crestina? Binenteles ca [BRITANICA] ii vede si pe Geti ca “dispar” din istorie in epoca Crestina. Mai tirziu avem pe romini care “apar” in istorie la fel de miraculos, fara nici o explicatie. Explicatia sintem noi insine, toti rominii de astazi, inclusiv cei din Moldova, Basarabia si Bucovina, vechi pamint get. [BRITANICA] confunda lipsa de informatii despre un popor cu “disparitia” acestuia, desi noi sintem marturie vie. La apropierea zorilor erei noastre, getii erau o mare putere economica, politica, militara, culturala si religioasa, cu influente mondiale.</p><p>8.4. Dacia vermurilor romane<br /> Sa vedem cit de puternica era Dacia vazuta prin prisma documentelor istorice contemporane ei. [EB:DACIA] : “… poporul dac ocupa la vremea respectiva teritorii la sud de Dunare si nord de munti (Carpati)”. Observati ca poporul Daciei, ocupa intregul sud-est european, din Balcani la Panonia, la nord de Carpati si in Basarabia, avind la centru România de azi. Pur si simplu nu exista un alt popor de talia dacilor pe la inceputul erei noastre. “Dacii apar in aliante cu alte triburi impotriva Imperiului Roman in 112 i.e.n., in 109 i.e.n., in 75 i.e.n.”. Vedem cum Dacia era adversar constant al Imperiului Roman in expansiune, caruia ii se opune politic si militar.<br /> “… regatul unificat construit la 60-50 i.e.n. de catre regele Burebista a fost mult mai formidabil”. [EB] recunoaste ragatul lui Burebista drept “mult mai formidabil”. Un regat “formidabil” poate fi creat numai de catre o tara puternica in resurse umane si economice. Sa vedem niste detalii geografice. “Puterea lui (Burebista) se intindea pina la Marea Neagra unde asezarile grecesti din sudul Rusiei au fost covirsite, la vest dincolo de Tisa, la nord pina la Slovacia moderna, iar la sud pina peste Dunare in Tracia, dincolo de Belgrad”. Deci la 50 i.e.n. Dacia era o tara puternica demografic si militar ocupind de fapt tot sud-Estul Europei, mai multe milioane de locuitori.<br /> “Se pare ca Burebista a oferit ajutor lui Pompei in 49 i.e.n. si Cezar a planuit o expeditie vasta impotriva noului regat”. Aici este vorba despre lupta pentru putere de la Roma, imediat dupa caderea triumviratului Cezar-Crassus-Pompei. Crassus era doar un mare bogatas si nu avea legaturi cu armata. Cezar si Pompei erau amindoi generali si consuli. La apogeul conflictului, Crassus o sterge undeva in Galia, Pompei care avea armata prin Spania se indreapta catre Macedonia dar nu-l poate evita pe Cezar. Legenda spune ca Burebista a ajuns cu trei zile prea tirziu pe cimpul de lupta si Pompei era deja invins, deci Cezar a ramas singurul pretendent.<br /> Ce deducem de aici este faptul ca Burebista, in calitate de Rege al Daciei, se amesteca in mod direct in afacerile Imperiului Roman, sustinind pretendenti la putere. Interventiile lui Burebista erau in mod sigur sustinute de puterea lui militara si financiara, altfel de ce le-ar pasa romanilor?<br /> Aceasta este perioada de virf a regatului Dacic, cind a fost posibila construirea podului de piatra peste Dunare. Ar mai fi posibila o perioada istorica ulterioara pe care o discutam mai tirziu, dar construirea podului de catre Apolodor, in perioada de conflict deschis dintre Imperiul Roman si Dacia, este exclusa. Imperiul roman pur si simplu nu-si putea permite construirea podului fiind in conflict cu puterea formidabila a Daciei.<br /> Dupa asasinarea lui Burebista, regatul dac “… S-a rupt in cel putin patru parti, dar dacii au continuat sa atace Roma, iar expeditia din 11-10 i.e.n. a fost deosebit de devastatoare”. Pentru mine este evident ca dacii isi aparau pur si simplu teritoriul impotriva Romei expansioniste. Atacuri “deosebit de devastatoare” la adresa Imperiului Roman pot fi produse doar de marea forta militara si economica a Daciei. Pe atunci nu existau masini de lupta, deci fiecare actiune era infaptuita de catre oameni, mai mult decit numerosi ca sa “devasteze” Imperiul Roman. Cum le face Roma fata?<br /> “Generalii lui Augustin i-au impins inapoi in mod treptat, pina dincolo de Dunare, dupa care au stationat o armata de 80.0000 de oameni in Moesia pe malul drept al Dunarii si astfel situatia s-a echilibrat pina pe la 69 e.n.”. Imperiul roman, care cucerise deja majoritatea Europei, cheltuieste cu intretinerea unei armate de 80.000 de oameni la inceput de era, doar ca sa-i opreasca pe daci de a-si mai reclama paminturile de la sud de Dunare. Ce putere formidabila se ascundea in Dacia de dinaintea erei noastre ! Pe ce se bazeaza [BRITANICA] cind spune ca Dacia era “slab locuita”? Va spun eu, pe “unii scriitori maghiari si slavi” asa cum se afirma si nu pe documente istorice. Pe linga forta romana formidabila stationata pe Dunare, imaginati-va atractia exercitata de bogatiile imense ale Daciei si retinerea romanilor de a incerca orice impotriva Daciei.<br /> In anul 69 e.n., din lipsa de alte resurse, romanii trimit armata de pe Dunare impotriva lui Vitellius. Dupa plecarea armatei romane de la sud de Dunare, “Dacii … captureaza mai multe forturi”. La aceasta ora, intreaga Europa era invinsa si incorporata in Imperiul Roman. Dacia era acum ultima tara europeana nesupusa Imperiului Roman, imperiu care se intindea din Algeria, peste Egipt, Orientul Mijlociu cu Palestina si Siria, Asia Mica, Balcanii, peste Galia pina in Spania si insulele Britanice. Insulele Britanice au devenit colonie romana pe la 50 i.e.n. iar Dacia era inca independenta 150 de ani mai tirziu. Ce deduc eu de aici este ca Anglia era slab locuita, iar Dacia era intens populata, Anglia era slaba si saraca iar Dacia era puternica si bogata, plus ca populatia romina locuia peste tot in Imperiul Roman de rasarit.<br /> Conflictul daco-roman se exacerbeaza in continuare : “… un raid dac pe la 85 e.n. in Moesia (la sud de Dunare) rezultind in moartea guvernatorului Oppius Sabinus”. Imperiul roman este acum stapinul absolut al lumii intregi, iar Dacia nu numai ca este independenta, dar ataca Imperiul Roman care ocupase anterior paminturile Daciei de la sud de Dunare. Dacia este in pozitia economica si militara de a ataca unica putere mondiala care i-a incalcat teritoriile stravechi.<br /> Imperiul roman nu cedeaza noii presiuni si “… Domitian restaureaza situatia anul urmator, dar comandantul armatei Cornelius Fuscus a fost omorit impreuna cu o mare parte a armatei sale intr-o incercare de invazie”. Dacia este singura putere europeana capabila sa faca fata armatei imperiale, sa o doboare si sa-l ucida pe generalul insusi. Incercati sa va imaginati cimpul de lupta si marele dezastru pentru romani avind o intreaga armata distrusa prin trecerea Dunarii.<br /> “In anul 88 e.n. Roma cistiga o victorie la Tapae linga Portile de Fier dar Dacia primeste o pace favorabila. Dacia recunoaste suzeranitatea Romei, dar primeste investitii si echipe de ingineri romani”. Aceasta este prima batalie nedecisa dintre Roma si Dacia, dupa 200 de ani de confruntare. Aceasta batalie cruciala are loc la sud de Dunare deci Dacia avea inca initiativa si apare ca un oponent egal al Romei care era la culmea puterii sale mondiale. Are oare vreo legatura batalia de la sud de Dunare cu existenta podului de la Turnu Severin? In urma rezultatului nedecis, Decebal realizeaza ca Roma este mai puternica decit niciodata si decide sa semneze un tratat de pace cu Roma. Prin tratatul daco-roman, Roma isi cumpara neutralitatea viitoare a Daciei. Dacia primeste toate avantajele materiale, echipele de ingineri pentru dezvoltarea infrastructurii transporturilor, etc., dar se angajeaza sa nu mai atace Imperiul Roman, acceptind drept garantie o garnizoana romana stationata la Sarmisegetuza. Pe plan economic, Roma este si ea cistigata, avind in vedere cheltuielile imense cu mentinerea frontierei Dunarene din ultimii peste 200 de ani.<br /> Acum este a doua perioada istorica cind constructia podului peste Dunare a devenit posibila, prima fiind domnia lui Burebista. In conditiile de pace daco-romana din 88 e.n., podul peste Dunare poate deveni o realitate. Chiar si asa, nu ar fi o constructie romana cum se spune, ci daco-romana, care este cu totul altceva. Imaginati-va potentialul uman si economic necesar constructiei unui pod de piatra peste Dunare, singurul din Europa.<br /> La sfirsitul primului secol Dacia era singura tara europeana care putea balansa puterea mondiala a Romei. Pe ce se bazeaza [BRITANICA] cind sustine ca “Dacia era slab locuita”? Pe “anumiti scriitori slavi si maghiari” si nu pe documente istorice. Asemenea opinii gratuite nu ar trebui publicate intr-o lucrare tehnica de larga circultie, care ar trebui sa se bazeze doar pe documente. Ma intreb cind oare o sa publice [BRITANICA] opinia mea ca Dacia era cea mai mare putere europeana la inceputul acestei ere? Din pacate eu nu sint inrudit cu familia regala germana care domneste inca si la Londra …</p><p>8.5. Dacia, victorie istorica pentru Roma<br /> Dacia s-a opus Imperiului Roman expansionist printr-o confruntare care a durat 200 de ani. Dacia strabuna a cazut prada Imperiului Roman ajuns la culmea puterii sale mondiale sub imparatul Traian. Cucerirea Daciei a fost cea mai mare victorie a Imperiului Roman dintotdeauna.<br /> In cinstea marii victorii impotriva Daciei, s-a inaltat Columna Traiana, cea mai impresionanta constructie din toate timpurile facuta in cinstirea vreunei victorii. Constructia a durat sapte ani de zile dupa cucerirea Daciei. La baza<br /> Columnei s-a pregatit un loc de veci pentru Traian insusi, iar pe culmea coloanei s-a inaltat statuia din aur a Imparatului. Intre baza si culme se desfasoara o spirala de basorelifuri care preamaresc faptele de arme ale lui Traian impotriva Daciei. Columna este inca mindria Romei 2000 de ani mai tirziu.<br /> Coloana Traiana, este doar unul dintre nenumaratele elemente ale complexului arhitectonic care s-a dezvoltat in jurul acesteia, toate facute posibile numai prin jefuirea Daciei noastre strabune. Intrarea in Forum se facea prin poarta deschisa in baza Columnei Traiana, in vederea covirsirii celor care intrau, prin maretia marelui erou roman.<br /> Nu este nimic maret in cucerirea Daciei, din punctul de vedere al stramosilor nostri Daci-arieni. Columna ne ii arata ca infaptuind munci grele sub supraveghere romana, de la demolarea zidurilor cetatilor dace pina la plata de taxe grele in turme de animale, grine, etc. Tot dacii aveau de sustinut cele doua legiuni romane permanent stationate la Alba Iulia, numarind 10.000 de legionari. Fiecare soldat primea o solda de 100 de dinari pe zi, tot din bogatiile smulse Daciei.<br /> Bogatiile jefuite de catre romani in urma infringerii Daciei sint inimaginabile si nu vor fi pe deplin cunoscute niciodata. Dupa cucerirea Daciei, pretul aurului a scazut in intregul Imperiu Roman, deci bogatia smulsa dacilor a avut un impact mondial. Tot caderea Daciei a insemnat inflorirea fara precedent a Romei, pe tarim urbanistic si arhitectural. Traian a fost sarbatorit, inca din cursul vietii sale, ca cel mai mare erou vreodata al romanilor, dar numai dupa cucerirea Daciei !<br /> Toate aceste fapte de necontestat ne demonstreaza situatia Daciei de cea mai mare putere europeana de acum 2000 de ani. A auzit cineva de o coloana inchinata cuceririi Angliei? De unde provine dezinformarea mondiala pe care o propovaduieste [BRITANICA] sustinind ca “Dacia era slab populata “? Are poate legatura cu relatiile de rudenie intre familia regala britanica, germana si Austro-Ungara?<br /> Ni se spune la istorie ca romanii au construit un pod de piatra peste Dunare in vederea cuceririi Daciei. Invadarea Daciei a avut loc dupa 200 de ani de confruntare, timp in care Roma a suferit infringeri dezastruoase de mai multe ori.<br /> Cum este posibil sa avem un pod de piatra construit peste Dunare in conditii de razboi declarat cu Dacia, cea mai mare putere europeana? Din imaginea de mai sus, de la baza Columnei, dedicata inceputului razboiului Dacic, vedem in centru pe Traian insusi intr-un fel de caiac-canoe, de unde urmareste armata romana trecind Dunarea pe un pod de pontoane, avind la baza barci legate una de alta.<br /> Cum se face ca romanii construiesc un pod in vederea invaziei, dar se trezesc ca au nevoie de barci ca sa treaca? Este evident ca dacii, care controlau partea opusa a podului de peste Dunare, l-au facut impracticabil, prin distrugerea partilor lemnoase dintre elementele de piatra ale podului. Exista mai multe implicatii ale impractibilitatii podului de peste Dunare, la vremea invaziei romane, dupa cum se vede pe Columna.<br /> In primul rind este evident ca Decebal controla complet cel putin partea nordica a podului din moment ce a reusit sa-l scoata din functiune in vederea stavilirii invaziei, deci podul de peste Dunare este cel putin daco-roman, daca nu dac in intregime.<br /> O alta implicatie este faptul ca romanii nu au construit podul in vederea invaziei, asa cum se sustine, ci podul era acolo inaintea invaziei. Podul de peste Dunare, singurul din Europa de acum 2000 de ani, a putut fi construit numai in una din urmatoarele perioade istorice : a) pe timpul tratatului de pace daco-romana semnat intre Domitian si Decebal la 88 e.n.. b) pe timpul domniei lui Burebista dupa 50 i.e.n., cind Dacia era inca intreaga, pe ambele maluri ale Dunarii. Varianta a) este mai subreda din moment ce pacea daco-romana nu a durat prea mult. Cea mai probabila perioada este construirea podului sub Burebista, cind Dacia a atins culmea puterii sale, la scara continentala.<br /> Oricare ar fi perioada istorica, fapt ramine ca Dacia era singura tara europeana cu un pod de piatra peste Dunare, fapt sugestiv pentru marea putere economica si umana a Daciei. De unde stie [BRITANICA] ca Dacia era “slab populată”, iar ulterior “a fost exterminată”? Podul de piatra de peste Dunare a fost reconstruit cu mari eforturi, dupa razboiul Dacic. La ce-ti trebuie pod de piatra catre un loc “pustiu”? Cite alte popoare au fost “exterminate” de catre romani? Cine a auzit de un pod de piatra peste Tamisa, care la intrarea in Londra nu este oricum mai mare decit Somesul, iar la reflux se poate trece pe jos? Cine a auzit de bogatiile jefuite de romani din Anglia? Cine a auzit de pacea romano-engleza? Nu exista nici un raspuns coerent la aceste intrebari deoarece afirmatiile anti-rominesti din [BRITANICA] nu provin din fapte istorice ci din simple opinii politice nefondate.<br /> Un alt fapt care rezulta din distrugerea podului inainte de invazia romana este faptul ca Dacia aflase de intentiile romane si a putut lua masuri preventive. Aceasta inseamna ca atit Roma cit si Dacia aveau un serviciu de informatii care lucra in ambele sensuri. Romanii infiltrasera de mult agenti in Dacia, aveau hartile necesare, calauze pentru cele trei coloane de armata catre Sarmisegetuza, planurile de aparare ale cetatii, schema alimentarii cu apa potabila, spioni care aflasera de ascunderea tezaurului, etc. Cea mai mare aventura romana din toate timpurile nu avea loc la intimplare, ci era bine pregatita tehnic, militar, informational, diversionist, etc. Actiunea romana nu era cu nimic mai prejos decit sa zicem o agresiune anglo-americana contemporana, aceleasi mijloace si scopuri ascunzindu-se in spatele sistemului agresiv.</p><p>8.6. Dacia este trecut, prezent si viitor<br /> Maretia Daciei de inceput de era este evidenta si cu toate acestea ni s-a spus de citeva secole incoace ca dacii au disparut pina la ultimul iar din limba lor majora europeana nu a mai ramas chiar nimic, doar sapte cuvinte, cit minunile lumii antice. La aceasta deformare istorica si-a adus contributia si DEX-ul, care in orbirea sa latinista si nepatriotica ne spune ca “opinca” vine din bulgara, “hotar” vine din maghiara, “sura” vine din germana, “pita” este slavona iar “apa” este latina !<br /> Toate aceste enormitati provin si din faptul ca limbii romine de azi ii se neaga inca dreptul la existenta chiar de catre institutia care este menita sa-i apere fiinta, Institutul de Lingvistica al Academiei Romine. Pentru ca se crede, in ciuda oricarei dovezi cit de mici, ca limba dacilor era diferita de limba romina, s-au adoptat fanteziile cu disparitia dacilor pina la ultimul, a limbii lor stravechi tot pina la ultimul cuvint, a “latinitatii” limbii romine, etc., desi in aceeasi perioada istorica alte neamuri europene vecine, chiar neinsemnate, sint ne-disparute si bine conservate lingvistic.<br /> Prin lucrarea de fata, limba romina si-a cistigat in sfirsit dreptul la existenta multimilenara, demna de maretia stramosilor nostri Daci-arieni. Limba intregului spatiu Carpato-Dunarean milenar s-a raspindit in toata lumea, stind la baza tuturor limbilor europene vechi si noi precum si la baza multor alte limbi intinse pina in centrul Chinei. Tot limba ariana-carpatina a generat si faimoasa limba latina, careia ii se atribuie o pozitie de stramos european pe care de fapt nu o are.<br /> In urma cuceririi Daciei, ne-am uitat zeii nostri strabuni, uitindu-ne in felul acesta pe noi insine pentru mai bine de doua mii de ani. Limba romina a supravietuit propriei noastre negari din ultimele secole. Nu exista pedeapsa mai mare pe lume decit sa ajungi sa-ti negi propriul neam si limba ca sa-l preamaresti pe cuceritor drept stramos. De aceea devine evident ca pedeapsa zeilor strabuni se apropie de sfirsit, poporul ales al Maritului Dacia regasindu-si radacinile stravechi in pamintul fagaduit noua de zeii vedici insisi, sfintul spatiu Carpato-Dunarean.<br /> România de azi va deveni Dacia Noua, renascuta din Dacia Mare de ieri. Poporul romin este tot acolo unde poporul ales a lui Dacia insusi si-a plimbat pasii pentru nenumarate mii de ani, iar pe buzele noastre curge laptele si mierea limbii sfinte ariene, vedice, dace si romine. Noi, rominii de azi, am fost in pamintul Daciei de la inceputul timpului si vom ramine aici pina la sfirsitul timpului, jurind sa nu mai lasam vreodata uitarea oarba sa se aseze in mintea si sufletele noastre.<br /> Prin Dacia Noua, disparuta Atlantida s-a inaltat din apele marii in anul 2000 ca sa-si ia locul cuvenit de nucleu al Europei, renascind precum legendarul Phoenix din propria-i cenusa, in spatiul Carpato-Dunarean de ieri, de azi si dintotdeauna</p><p>sursa: <a href="http://basarabialiterara.com.md/?p=11279" target="_blank">basarabialiterara.com.md</a></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2011/12/romanizarea-prin-zeci-de-lupte-si-rascoale-asta-da-miracol/" rel="bookmark" class="crp_title">Romanizarea prin zeci de lupte si rascoale. Asta da miracol :-)</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/03/masagetii-getii-puternici/" rel="bookmark" class="crp_title">Masagetii = Getii puternici</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/01/imperiul-dac-infiintat-de-imparatul-galerius-cel-batran-293-305-fragment-din-dacii-de-a-lungul-mileniilor-de-dumitru-balasa-2/" rel="bookmark" class="crp_title">Imperiul Dac infiintat de Imparatul Galerius cel Batran (293-305), fragment din Dacii de-a lungul mileniilor, de Dumitru Balasa</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2009/01/xxxvi-domnia-lui-saturn-kronos-din-dacia-preistorica-de-nicolae-densusianu/" rel="bookmark" class="crp_title">XXXVI. DOMNIA LUI SATURN (KRONOS), din DACIA PREISTORICA, de NICOLAE DENSUSIANU</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/dacia-preistorica-durata-marelui-imperiu-pelasg/" rel="bookmark" class="crp_title">Dacia Preistorica: Durata Marelui Imperiu Pelasg</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/dacia-mare-petre-morar-noi-nu-suntem-latini/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>Ziua Culturii Nationale sarbatorita si de romanii din Serbia-EMINESCU IN DURATĂ ETERNA</title><link>http://danlupu.net/2012/01/ziua-culturii-nationale-sarbatorita-si-de-romanii-din-serbia-eminescu-in-durata-eterna/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/ziua-culturii-nationale-sarbatorita-si-de-romanii-din-serbia-eminescu-in-durata-eterna/#comments</comments> <pubDate>Sun, 15 Jan 2012 08:31:57 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[EMINESCU]]></category> <category><![CDATA[avea]]></category> <category><![CDATA[belgrad]]></category> <category><![CDATA[biserici]]></category> <category><![CDATA[global news]]></category> <category><![CDATA[mihai eminescu]]></category> <category><![CDATA[roma]]></category> <category><![CDATA[Romani]]></category> <category><![CDATA[romania]]></category> <category><![CDATA[Romanian Global News]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3139</guid> <description><![CDATA[In localitatea Torac din Serbia, duminică, 15 ianuarie 2012 va avea loc o manifestare culturală, de Ziua Culturii Naţionale, organizata deSocietatea de Limba Română din Voivodina în colaborare cu Ambasada României la Belgrad şi cu instituţiile româneşti din Torac, transmite Lucian Marina pentru Romanian Global News. Evenimentul „EMINESCU ÎN DURATĂ ETERNĂ” va începe la ora 16.00 [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3140" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/mihai-eminescu.jpg?9d7bd4" alt="" width="299" height="448" />In localitatea Torac din Serbia, duminică, 15 ianuarie 2012 va avea loc o manifestare culturală, de Ziua Culturii Naţionale, organizata de<em>Societatea de Limba Română din Voivodina</em> în colaborare cu Ambasada României la Belgrad şi cu instituţiile româneşti din Torac, transmite Lucian Marina pentru Romanian Global News.</p><p>Evenimentul „EMINESCU ÎN DURATĂ ETERNĂ” va începe la ora 16.00 la Căminul pompierilor din Torac, comuna Jitişte, unde sunt invitaţi scriitori români consacraţi şi scriitori sârbi care respectă opera eminesciană, literatura şi cultura românească. La reuşita bogatului program cultural sunt invitaţi să îşi dea concursul şi tinerele condeie, respectiv recitatori de la <em>Şcoala generală “George Coşbuc”</em> din Torac, membrii <em>Societăţii Cultural-Artistice “Vichentie Petrovici-Bocăluţ”</em> din Torac, membrii <em>Orchestrei de muzică populară românească “Lira”</em> şi ai <em>Grupului vocal bărbătesc “Crişana”</em>, precum şi membrii <em>Corului bărbătesc al Bisericii Ortodoxe Române din Toracul Mare</em>.</p><p><span id="more-3139"></span></p><p>Prin această reuniune se marchează ziua de naştere a Poetului Naţional Mihai Eminescu şi se continuă tradiţia organizării acestei manifestării instituită la Torac de regretatul poet Olimpiu Baloş, profesor de limba română la şcoala din sat care mai mult de un deceniu şi jumătate în calitate de preşedinte al Filialei S.L.R. din Torac şi<em> “pedagog de şcoală veche”</em> a ţinut mereu aprinsă făclia românismului.</p><p>Sponzorii manifestării sunt familiile Drăgoi, Subu şi Baloş, iar reuniunea are loc şi prin bunăvoinţa membrilor Societăţii pompierilor benevoli din Torac.</p><p>sursa:<a href="http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/eveniment/4335-ziua-culturii-naionale-sarbatorita-si-de-romanii-din-serbia-eminescu-in-durat-etern.html" target="_blank"> Romanian Global News</a></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2009/01/din-primavara-romanii-din-voivodina-vor-avea-televiziune-romaneasca/" rel="bookmark" class="crp_title">Din primavara romanii din Voivodina vor avea televiziune romaneasca</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/07/salvati-casa-lu-eminescu-din-ghearele-bisericii/" rel="bookmark" class="crp_title">Salvati casa lu Eminescu &#8230; din ghearele bisericii</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/12/zilele-culturii-traditionale-romanesti-la-cernauti-10-11-decembrie-2011/" rel="bookmark" class="crp_title">ZILELE CULTURII TRADITIONALE ROMANESTI la Cernauti, 10 &#8211; 11 decembrie 2011</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/forumul-international-al-jurnalistilor-romani/" rel="bookmark" class="crp_title">Forumul International al Jurnalistilor Romani</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2008/12/s-a-deschis-prima-scoala-romaneasca-din-germania/" rel="bookmark" class="crp_title">S-a deschis prima scoala romaneasca din Germania</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/ziua-culturii-nationale-sarbatorita-si-de-romanii-din-serbia-eminescu-in-durata-eterna/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>IO PELASG. Pelasgii se intorc</title><link>http://danlupu.net/2012/01/io-pelasg-pelasgii-se-intorc/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/io-pelasg-pelasgii-se-intorc/#comments</comments> <pubDate>Thu, 12 Jan 2012 21:15:57 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[IO PELASG]]></category> <category><![CDATA[pelasgi]]></category> <category><![CDATA[pelasgii se intorc]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3129</guid> <description><![CDATA[&#160; &#160; &#160; Related Posts:Ziua Culturii Nationale sarbatorita si de romanii din Serbia-EMINESCU IN DURATĂ ETERNACOMUNITATEA ROMANILOR DIN SERBIA SA ADRESEAT PARLAMENTULUI ROMANIEIMisterul placutelor de la Sinaia (Video)Salvati casa lu Eminescu &#8230; din ghearele bisericiiJaponezii interesati de atelierele de limba română şi dialectul aromân din Panciova]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3130" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/io-pelasg.jpg?9d7bd4" alt="" width="450" height="300" /></p><p>&nbsp;</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3133" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/io-pelasg-2.jpg?9d7bd4" alt="" width="450" height="300" /></p><p>&nbsp;</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3136" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/io-pelasg-3.jpg?9d7bd4" alt="" width="450" height="300" /></p><p>&nbsp;</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3137" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/io-pelasg-4.jpg?9d7bd4" alt="" width="450" height="300" /></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/ziua-culturii-nationale-sarbatorita-si-de-romanii-din-serbia-eminescu-in-durata-eterna/" rel="bookmark" class="crp_title">Ziua Culturii Nationale sarbatorita si de romanii din Serbia-EMINESCU IN DURATĂ ETERNA</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/comunitatea-romanilor-din-serbia-sa-adreseat-parlamentului-romaniei/" rel="bookmark" class="crp_title">COMUNITATEA ROMANILOR DIN SERBIA SA ADRESEAT PARLAMENTULUI ROMANIEI</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/misterul-placutelor-de-la-sinaia-video/" rel="bookmark" class="crp_title">Misterul placutelor de la Sinaia (Video)</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/07/salvati-casa-lu-eminescu-din-ghearele-bisericii/" rel="bookmark" class="crp_title">Salvati casa lu Eminescu &#8230; din ghearele bisericii</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/japonezii-interesati-de-atelierele-de-limba-romana-si-dialectul-aroman-din-panciova/" rel="bookmark" class="crp_title">Japonezii interesati de atelierele de limba română şi dialectul aromân din Panciova</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/io-pelasg-pelasgii-se-intorc/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>Tensiune la Vadul-lui-Voda. ,,Daca nu scoateti posturile de pacificatori in doua zile, le scoatem noi”</title><link>http://danlupu.net/2012/01/tensiune-la-vadul-lui-voda-daca-nu-scoateti-posturile-de-pacificatori-in-doua-zile-le-scoatem-noi%e2%80%9d/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/tensiune-la-vadul-lui-voda-daca-nu-scoateti-posturile-de-pacificatori-in-doua-zile-le-scoatem-noi%e2%80%9d/#comments</comments> <pubDate>Wed, 11 Jan 2012 19:07:17 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[BASARABIA]]></category> <category><![CDATA[global news]]></category> <category><![CDATA[guvernul]]></category> <category><![CDATA[moldova]]></category> <category><![CDATA[observa]]></category> <category><![CDATA[republica moldova]]></category> <category><![CDATA[Romani]]></category> <category><![CDATA[romania]]></category> <category><![CDATA[Romanian Global News]]></category> <category><![CDATA[ruse]]></category> <category><![CDATA[vadim]]></category> <category><![CDATA[venit]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3122</guid> <description><![CDATA[Aproximativ 300 de persoane au protestat astăzi față de prezența forțelor rusești de menținere a păcii în Republica Moldova. Protestul s-a desfășurat pe podul de la Vadul-lui Vodă, în locul în care tânărul Vadim Pisari a fost împușcat mortal, la 1 ianuarie, de un ofițer rus. La protest a venit și mama lui Vadim Pisari, [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p>Aproximativ 300 de persoane au protestat astăzi față de prezența forțelor rusești de menținere a păcii în Republica Moldova. Protestul s-a desfășurat pe podul de la Vadul-lui Vodă, în locul în care tânărul Vadim Pisari a fost împușcat mortal, la 1 ianuarie, de un ofițer rus. La protest a venit și mama lui Vadim Pisari, care a depus flori în locul în care a fost împușcat fiul său, scrie arena.md, preluat de Romanian Global News.<br /> Protestatarii au cerut scoaterea barierelor de beton și celor metalice de la cele 2 posturi de control de pe podul de la Vadul lui Vodă, numărul 9 și numărul 10. Manifestanții au hotărât să se întâlnească la un alt protest miercuri, 11 ianuarie, perioadă în care autoritățile urmează celor să îndepărteze barierele de pe partea carosabilă. ,,În caz contrar, le vor scoate în mod pașnic, cu forțele proprii”, a declarat președintele raionului Dubăsari, Grigore Polcinschi. Unii dintre protestatari, între care foști combatanți în conflictul de pe Nistru, ameninţau că vor scoate chiar astăzi barierele.</p><p><span id="more-3122"></span><br /> Un tractor și o autospecială ale locuitorilor din satele din zona de securitate au fost aduse pentru a scoate blocurile de beton, dar au fost oprite  la punctul de control dinspre satul Pârâta de câteva zeci de polițiști din Dubăsari și de la Chișinău care au asigurat ordinea publică.</p><p>O altă acțiune de protest a fost organizată la Chișinău, în fața sediului Ambasadei Ruse și în fața casei Guvernului.<br /> Autoritățile de la Chișinău au cerut în repetate rânduri înlocuirea trupelor militarizate de menținere din zona transnistreană cu observatori civili sub mandat internațional, dar deocamdată nu a fost luată o decizie în acest sens. Vicepremierul Eugen Carpov anunţa săptămâna trecută că numărul militarilor va fi redus şi aceştia vor fi dezarmaţi, însă acest lucru nu s-a întâmplat.</p><p>sursa: <a href="http://www.rgnpress.ro/rgn_12/categorii/politic/4301-tensiune-la-vadul-lui-vod-dac-nu-scoatei-posturile-de-pacificatori-in-dou-zile-le-scoatem-noi.html" target="_blank">Romanian Global News</a></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/tineri-basarbeni-demonstreaza-in-fata-ambasadei-rusiei-la-chisinau-pentru-retragerea-fortelor-de-ocupatie-ruse-din-basarabia/" rel="bookmark" class="crp_title">Tineri basarbeni demonstreaza in fata Ambasadei Rusiei la Chisinau pentru retragerea fortelor de ocupatie ruse din Basarabia</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/ue-la-nistru-afara-cu-rusii-din-tara-basarabia-literara/" rel="bookmark" class="crp_title">UE, LA NISTRU. AFARA, CU RUSII DIN TARA! (Basarabia Literara)</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/pe-fondul-fortarii-de-catre-germania-si-rusia-a-federalizarii-basarabiei-noi-provocari-ale-separatistilor-pro-rusi-de-la-tiraspol-2/" rel="bookmark" class="crp_title">Pe fondul fortarii de catre Germania si Rusia a federalizarii Basarabiei, noi provocari ale separatistilor pro-rusi de la Tiraspol</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2009/04/mii-de-oameni-manifesteaza-la-chisinau-un-tanar-a-murit-in-urma-protestelor-de-marti/" rel="bookmark" class="crp_title">Mii de oameni manifestează la Chisinău. Un tânăr a murit în urma protestelor de marţi</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/provocarile-romaniei-de-la-nistru-pan%e2%80%99-la-tisa-sir-george-iacobescu-al-doilea-lord-roman-dupa-mihai-carciog-sr-cum-a-vrut-mi-6-sa-o-recruteze-pe-ana-aslan-mihai-eminescu-pentru-libertat/" rel="bookmark" class="crp_title">Provocarile Romaniei, de la Nistru pan’ la Tisa. Sir George Iacobescu, al doilea lord roman, dupa Mihai Carciog Sr. Cum a vrut MI 6 sa o recruteze pe Ana Aslan. Mihai Eminescu: PENTRU LIBERTATEA PRESEI Şl A JURNALISTULUI</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/tensiune-la-vadul-lui-voda-daca-nu-scoateti-posturile-de-pacificatori-in-doua-zile-le-scoatem-noi%e2%80%9d/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>EPOPEEA STEAGULUI DACIC DE LUPTA – PARTEA A I-A (Adina Mutar)</title><link>http://danlupu.net/2012/01/epopeea-steagului-dacic-de-lupta-%e2%80%93-partea-a-i-a-adina-mutar/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/epopeea-steagului-dacic-de-lupta-%e2%80%93-partea-a-i-a-adina-mutar/#comments</comments> <pubDate>Sun, 08 Jan 2012 11:13:40 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[STRAMOSII NOSTRI GETO-DACII]]></category> <category><![CDATA[adina]]></category> <category><![CDATA[aflam]]></category> <category><![CDATA[alexandru]]></category> <category><![CDATA[arca]]></category> <category><![CDATA[atac]]></category> <category><![CDATA[batut]]></category> <category><![CDATA[batuta]]></category> <category><![CDATA[bogate]]></category> <category><![CDATA[daai]]></category> <category><![CDATA[daci]]></category> <category><![CDATA[Dacia]]></category> <category><![CDATA[dacii]]></category> <category><![CDATA[dahi]]></category> <category><![CDATA[dai]]></category> <category><![CDATA[daoi]]></category> <category><![CDATA[dinastia]]></category> <category><![CDATA[doua]]></category> <category><![CDATA[dumuzi]]></category> <category><![CDATA[emblema]]></category> <category><![CDATA[irak]]></category> <category><![CDATA[israel]]></category> <category><![CDATA[istoria]]></category> <category><![CDATA[istoric]]></category> <category><![CDATA[lup]]></category> <category><![CDATA[masageti]]></category> <category><![CDATA[Masagetii]]></category> <category><![CDATA[mitra]]></category> <category><![CDATA[pamant]]></category> <category><![CDATA[roma]]></category> <category><![CDATA[Romani]]></category> <category><![CDATA[romania]]></category> <category><![CDATA[serbia]]></category> <category><![CDATA[tableta]]></category> <category><![CDATA[tiamat]]></category> <category><![CDATA[traian]]></category> <category><![CDATA[triburile]]></category> <category><![CDATA[zeu]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3109</guid> <description><![CDATA[Sarpele ceresc cu cap de lup, ca emblema a templului zeului Dumuzi, pe o tableta sumeriana datand din 2.300 i.C. Autor: Adina Mutar Sarpele cu cap de lup, steagul de lupta al dacilor, vine din istoria „tuturor inceputurilor”, conform epopeei sumeriene „Atra Hasis”. Era emblema zeului-pastor Daos si ulterior a fost nelipsit din toate triburile [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3110" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Sarpele-ceresc-cu-cap-de-lup.jpg?9d7bd4" alt="" width="150" height="141" /></p><p>Sarpele ceresc cu cap de lup, ca emblema a templului zeului Dumuzi, pe o tableta sumeriana datand din 2.300 i.C.</p><p>Autor: Adina Mutar</p><p>Sarpele cu cap de lup, steagul de lupta al dacilor, vine din istoria „tuturor inceputurilor”, conform epopeei sumeriene „Atra Hasis”. Era emblema zeului-pastor Daos si ulterior a fost nelipsit din toate triburile de daoi, dai, dahi, daosi, geti, masageti, tirageti sau cum i s-a mai spus acestui neam glorios.<br /> Cea mai veche reprezentare a steagului dacic, sarpele cu cap de lup, se afla (in pozitie verticala ) ca emblema pe templul inchinat stravechiului zeu sumerian Dumuzi, din Uruk, Mesopotamia. Dumu.Zi („Cel drept.Fiu” in sumeriana) era numit, pe lista regilor antediluvieni intocmita de preotul chaldean Berossus, „Daos-pastorul” si avea atributul de “serb Anu”, „mielul lui Dumnezeu”! (De aici, vechimea si semnificatia numelui Serban, posibil si cea a cuvantului Dumnezeu -Dumuzi, cuvant care se gaseste acum doar in limba romana).</p><p>Efigia zeului Daos-Pastorul</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3111" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Efigia-zeului-Daos-Pastorul.jpg?9d7bd4" alt="" width="150" height="141" /></p><p>Dacia, verso moneda batuta de Traian, in care Dacia tina in mana drapelul sarpele-dragon</p><p><span id="more-3109"></span></p><p>Daos-pastorul a fost, conform listei lui Berossus, al cincilea rege divin de dinainte de Potop, in timpul “cand regatul a coborat din ceruri, iar regi erau numai zeii”. In epoca timpurie a civilizatiei sumeriene mesopotamiene (mileniul 4 i.C.), in textele de la Surupak, numele lui Dumuzi-Daos apare insotit de formula „ama.usum.gal”, „a carui mama este dragonul ceresc”, aratand descendenta cultica din zeita primordiala Tiamat, infatisata ca dragon. De aici si emblema sa, sarpele-dragon. Dumuzi era nu numai un zeu al turmelor, ci si al vegetatiei, fiind prima divinitate din istoria religiilor care a acceptat moartea ca necesitate a continuarii vietii. Murind si inviind odata cu natura, Dumuzi-Daos avea grija ca recoltele sa fie bogate. Ca semn al insamantarii, al virilitatii, era numit si „Taurul ceresc”. Mai tarziu, atributele sale aveau sa fie transferate lui Mitra, celebrul zeu solar, care poarta straie dacice, inclusiv cusma aristocratica si este mereu insotit de un sarpe si un caine! Dumuzi-Daos la sumerieni apare reprezentat cu un miel pe umar, cu mladite inmugurite iesindu-i din umeri, iar emblema templului sau era dragonul, sarpele cu cap de caine sau de lup.</p><p>Emigrat din Masivul Sureanu</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3112" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Emigrat-din-Masivul-Sureanu.jpg?9d7bd4" alt="" width="150" height="141" /></p><p>Moneda (fata) a lui Traian, purtand coroana Soarelui, simbol al cuceririi Daciei</p><p>Nu se stie unde a fost regatul prediluvian unde au domnit acesti „zei”, legendele sumeriene localizand doar al doilea regat, format dupa Potop, in campiile din sudul Mesopotamiei. Insa, se stie ca cele mai vechi simboluri sumeriene, mai vechi cu peste 1000 de ani decat infiintarea Sumerului din Mesopotamia, au fost descoperite la Tartaria, pe tablitele de lut, unde apare si cultul solarului Taur Ceresc. Intreagul nucleu al vechii Europe (Romania, o parte din Bulgaria, Serbia) are denumiri sumeriene, aratand de unde au migrat acestia spre Mesopotamia. Se stie ca triburile dacice (Daos, in Tracia, era asimilat cu “Lupul”) aveau ca steag de lupta sarpele cu cap de lup, efigia zeului-pastor Daos. Steagul de lupta al intregului neam al dacilor, daosilor, daoilor, daailor, getilor si masagetilor!</p><p>Temutii arcasi si sarpele cu cap de lup</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3113" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Temutii-arcasi-si-sarpele-cu-cap-de-lup.jpg?9d7bd4" alt="" width="150" height="141" /></p><p>Steagul de lupta al dacilor, reprezentat pe Columna lui Traian</p><p>Istoricul britanic Robert Vermaat a urmarit epopeea steagului-dragon, despre care scria ca „era inventat de neamul dahilor si preluat mai apoi de alte semintii cu care acestia venisera in contact”. Citam din istoria dragonului dahilor, a lui Vermaat, publicata pe web-ul Vortigern Studies. Persanii aminteau si ei de temuta casta a razboinicilor „daha”, care se aliase cu triburi nomade din sudul Kazastanului, hartuind granitele Imperiului Ahemenid. Li se mai spunea daai, dai sau daoi si erau inruditi cu masagetii ce ajunsesera din timpuri stravechi pana in Urali. Daoii au fost mentionati in scris pentru prima data in „inscriptia daiva” a regelui persan Xerxes (486 – 465 i.C.). Acestia formau o satrapie subordonata regelui, locul lor de bastina fiind regiunea de jos a Raului Sardaria, unde se invecinau cu dacii-masageti. Daoii erau renumiti ca razboinici-arcasi, avand acelasi steag de lupta: sarpele cu cap de lup. Fiind mercenari, ii gasim in marturiile despre batalia de la Gaugamela (331 i.C.) luptand sub comanda regelui persan Darius III, apoi, dupa moartea acestuia, sub comanda nobilului Bessus. Mai tarziu s-au aliat cu Alexandru Macedon, avand o contributie importanta in cucerirea regatului Punjab, unde au intemeiat case regale. Dupa caderea Imperiului Ahemenid, daoii s-au scindat in mai multe triburi, cel mai important, parnii, punand, sub dinastia fratilor Arsace, bazele unui regat independent. Sub Mitradat (171 – 138 i.e.n.), puternicul regat al razboinicilor parti devine imperiu, alipind mai intai regatele inrudite Bactria si Media, apoi Babilonia, Elamul. Ajunsese sa ocupe teritoriile de azi ale Iranului, Irakului, Armeniei, parti din Turcia (aici construind maretul sanctuar solar numit de turci „Nemrut Dagi”, adica o pronuntie aglutinanta pentru „nemuritorii daci”), Georgia, Azerbaigean, Turkmenistan, Afganistan si Tajikistan si vremelnic teritorii din Pakistan, Siria, Liban, Israel si Palestina. Peste tot pe aceste meleaguri, s-a gasit temutul stindard dacic, sarpele cu cap de lup.</p><p>Dragonul tricolor al clanului Sureanu</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3114" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Dragonul-tricolor-al-clanului-Sureanu.jpg?9d7bd4" alt="" width="150" height="141" /></p><p>Zeita-dragon primordiala, Tiamat, din care descindea zeul Daos-pastorul</p><p>Cel mai important clan razboinic al partilor se numea Sureanu (posibil ca locul de bastina al neamului sa fi fost Masivului Sureanu, unde, pe versantul vestic, se intindea Sarmisegetuza, dar si alte cetati, iar la poale se afla stravechea Tartaria). Surenii erau cei care incoronau regii parti si aveau un vot important in Consiliul Regal, avand si o puternica armata proprie. In cronicile razboaielor romano-parte, amintite de J.C.N. Coulston in “The draco standard” (publicat in Journal of Military Equipment Studies), steagul-dragon al dahilor este atestat inca de la prima dinastie parta, a Arsacilor (238 i.C.-224 d.C.). Tot de aici aflam ca erau doua modele oficiale ale steagului-dragon, unul rosu, al casei regale si unul cu corp verde, al militarilor. In lucrarea „Tactica”, a istoricului expeditiilor lui Alexandru Macedon, Arrian, se arata ca clanul Sureanu avea unul specific, tricolor: rosu, albastru, galben!</p><p>Razboaiele dragonilor</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3115" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Razboaiele-dragonilor.jpg?9d7bd4" alt="" width="150" height="141" /></p><p>Reconstructie a dragonului luat la tinta de romani, a istoricului Peter Conolly, dupa descrierea din Hippica Gymnasia a lui Arrian.</p><p>In anul 53 i.C. generalul roman Crassus a invadat Partia. Sapte legiuni romane au fost invinse la Harran de capetenia armatei parte, nobilul Sureanu, generalul roman fiind ucis dupa modelul razbunarii reginei masagetilor, Tomiris, pe invadatorul Cirus: lui Crassus i s-a taiat capul si i s-a turnat pe gura aur topit, ”ca sa-l sature de setea de aur care l-a manat la razboi”. Acesta a fost inceputul unei serii de razboaie cu romanii care a durat vreo trei secole. Granita dintre ei era Fluviul Eufrat. „Eu, frate” (!), Frate fiind alt clan conducator al dahilor. Din cand in cand, partii si romanii mai uitau de razboaiele dintre ei si se aliau impotriva altora. Astfel, generalul roman rebel Quintus Labienus si o armata parta, sub comanda regelui Pacorus I, au invadat, in anul 41 i.C., Siria, Cilicia, Caria, atacand Frigia si Asia. Prada a fost extrem de bogata, iar dupa moartea fratelui sau Pacorus, regele Frate al IV-lea a avut ce investi in noua capitala, Ctesifon, pe Raul Tigru.<br /> Lupul a ramas fara urechi<br /> Eufratul devine iar granita intre doua armate „fratesti”, dar potrivnice. Un grup de soldati romani luati captivi de parti au devenit mercenari sub steagul-dragon si au ajuns sa ocupe orasul chinez Li-jien. Acolo, sub influenta dragonilor chinezesti, capul de lup a ramas fara urechi si s-a ales cu o creasta reptiliana. Si asa avea sa fie preluat de multe alte armate. In anul 36 i.C., Marc Antoniu a invadat Mesopotamia cu Legiunea a VI Ferrata si alte unitati, dar a suferit mari pierderi si a fost fericit ca a scapat cu viata, ajungand in Armenia. Prima „runda” a razboaielor romano-parte s-a incheiat. In anul 20 i.C., Tiberius a semnat un acord de pace cu Frate. Ramasi fara potrivnici, partii s-au orientat catre Valea Indusului. Razboaiele cu romanii au reinceput in anii ’60, cand regele part Volosga I a incoronat un alt rege armean in locul celui vasal romanilor. Conflictul s-a incheiat cu un compromis: regii armeni urmau sa fie alesi dintre printii parti, dar cu aprobarea romanilor.</p><p>Tot un get i-a invins</p><p><img class="aligncenter size-full wp-image-3116" title="Tot un get i-a invins" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/Tot-un-get-i-a-invins.jpg?9d7bd4" alt="" width="150" height="141" /></p><p>Drapelul draconarilor casei regale parte, preluat si de casa regala a Severilor si al imparatilor bizantini</p><p>Partii au continuat insa sa forteze mana romanilor, iar Traian s-a hotarat sa puna capat aranjamentului, invadand Partia, in 114 d.C si cucerind capitala. Revoltele nenumarate l-au determinat pe imparatul Hadrian sa retraga armatele. In 165 d.C., capitala a cazut din nou, fara ca intinsul teritoriu al partilor sa fie demilitarizat de romanii cuceritori. Pana la urma, tot un „neam” i-a venit de hac: generalul Septimius Severus, intemeietorul dinastiei romane a Severilor, de origine geta, ca si Traian, de altfel. Cu totii erau neamuri si se intelegeau fara translatori, dar erau rivali cand era vorba de stapanit pamanturi. Generalul Severus a fost proclamat imparat de catre legiunile danubiene, dupa moartea lui Commodus (192 d.C.). Era casatorit cu fiica marelui preot al templului zeului solar Baal, din Emesa (Siria), Gaius Iulius Bassianus, de origine traca. Iulia Domna i-a adus pe lume doi imparati: pe Caracalla si pe Geta! Severus a ocupat capitala partilor in 198, captura romanilor fiind asemanatoare cu cea a lui Traian de la Sarmisegetuza. Legionarii lui Severus luptau tot sub stindardul-dragon, caruia imparatul ii redase demnitatea. Pana la el, dragonul dacic era folosit in exercitiile soldatilor romani, fiind luat la tinta! Severus l-a impus ca drapel al cavaleriei. In 226 d.C., regele vasal persan Ardasir a cucerit Ctesifonul si asa a inceput a doua domnie persana, a sasanizilor. Steagul-dragon a trecut la persi, pentru ca, pe cat era de temut, pe atat era si de respectat.</p><p>(Sfarsitul partii I)</p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/io-pelasg-pelasgii-se-intorc/" rel="bookmark" class="crp_title">IO PELASG. Pelasgii se intorc</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2009/09/masagetii-dacia-de-la-atlantic-pana-in-china-fragment-din-ramania-paradisul-regasit-de-paul-lazar-tonciulescu-2/" rel="bookmark" class="crp_title">Masagetii.Dacia- De la Atlantic pana in China, fragment din Ramania Paradisul Regasit, de Paul Lazar Tonciulescu</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/01/imperiul-dac-infiintat-de-imparatul-galerius-cel-batran-293-305-fragment-din-dacii-de-a-lungul-mileniilor-de-dumitru-balasa-2/" rel="bookmark" class="crp_title">Imperiul Dac infiintat de Imparatul Galerius cel Batran (293-305), fragment din Dacii de-a lungul mileniilor, de Dumitru Balasa</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/dacia-mare-petre-morar-noi-nu-suntem-latini/" rel="bookmark" class="crp_title">DACIA MARE (Petre Morar-Noi nu suntem latini)</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/12/romanizarea-prin-zeci-de-lupte-si-rascoale-asta-da-miracol/" rel="bookmark" class="crp_title">Romanizarea prin zeci de lupte si rascoale. Asta da miracol :-)</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/epopeea-steagului-dacic-de-lupta-%e2%80%93-partea-a-i-a-adina-mutar/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>2</slash:comments> </item> <item><title>Mantuirea de dupa cumplita ratacire-fragment (Pavel Corut)</title><link>http://danlupu.net/2012/01/mantuirea-de-dupa-cumplita-ratacire-fragment-pavel-corut/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/mantuirea-de-dupa-cumplita-ratacire-fragment-pavel-corut/#comments</comments> <pubDate>Fri, 06 Jan 2012 20:26:45 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[PAVEL CORUT]]></category> <category><![CDATA[aici]]></category> <category><![CDATA[Arian]]></category> <category><![CDATA[baza]]></category> <category><![CDATA[corut]]></category> <category><![CDATA[crestini]]></category> <category><![CDATA[crestinismul]]></category> <category><![CDATA[dupa]]></category> <category><![CDATA[fragment]]></category> <category><![CDATA[interes]]></category> <category><![CDATA[israel]]></category> <category><![CDATA[isus]]></category> <category><![CDATA[mantuirea de dupa cumplita ratacire]]></category> <category><![CDATA[merita]]></category> <category><![CDATA[mistico]]></category> <category><![CDATA[oameni]]></category> <category><![CDATA[pamant]]></category> <category><![CDATA[patriarh]]></category> <category><![CDATA[pavel corut]]></category> <category><![CDATA[putine]]></category> <category><![CDATA[religie]]></category> <category><![CDATA[religios]]></category> <category><![CDATA[simpatii]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3103</guid> <description><![CDATA[Concluzii si Sugestii Aceasta carte trebuia scrisa acum, cand agresiunea mistico-religioasa, ca parte a agresiunii oculte retrograde, cunoaste o culme in natiunea noastra. Ar fi trebuit sa fie scrisa de o persoana mai bine pregatita decat mine, insa lasitatea  &#8230; Intelegeti ce-am vrut sa spun, nu? In urma aparitiei cartii, voi castiga putine simpatii si [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: left;"><img class="aligncenter size-full wp-image-3105" title="" src="http://danlupu.net/wp-content/uploads/2012/01/mantuirea-de-dupa-cumplita-ratacire-1926595_big.jpg?9d7bd4" alt="" width="300" height="300" /></p><p style="text-align: center;">Concluzii si Sugestii</p><p>Aceasta carte trebuia scrisa acum, cand agresiunea mistico-religioasa, ca parte a agresiunii oculte retrograde, cunoaste o culme in natiunea noastra. Ar fi trebuit sa fie scrisa de o persoana mai bine pregatita decat mine, insa lasitatea  &#8230; Intelegeti ce-am vrut sa spun, nu? In urma aparitiei cartii, voi castiga putine simpatii si foarte multi judeo-crestini, mozaici si musulmani ma vor uri salbatic, in spiritul devizei <em>Cine nu e cu noi e impotriva noastra</em>. Mi-am asumat acest risc, deoarece cineva trebuia sa demonstreze ca in neamul nostru se mai nasc si oameni curajosi. Oricat v-as ruga sa analizati corect documentele indicate, tot patima religioasa va invinge, tot ma veti uri, tot veti continua sa va temeti de fantasme si de presiunea turmei, tot veti practica ritualurile salbatice ale uneia sau alteia din religii. Foarte putini va veti trezi din somnul bestial, religios. Acei putini merita riscul si efortul meu.</p><p><strong>Oricat am incerca sa ascundem ranile sangerande ale Omenirii judeo-crestine, nu mai putem nega urmatoarele</strong>:</p><p>a. <em>Judeo-crestinismul este o religie creata pe baza unor mituri false si abominabile</em>. Traducatorii lor europeni au savarsit cumplita blasfemie de a identifica Divinitatea (Dumnezeu, Domnul), cu abominabilii zei israeliti si cu un judeu ignorant, semisalbatic &#8211;  Jeshua (zeificat sub numele de Isus Christos).</p><p>b. <em>Judeo-crestinismul este o religie complet straina de spiritul nostru arian, de gandirea noastra rationala, de simtirea noastra umana, de viziunea noastra pura si perfecta despre Divinitate</em>. Din aceasta cauza, judeo-crestinismul n-a patruns complet in sufletele si mintile noastre de arieni nici dupa 2000 de ani de indoctrinare, teroare religioasa, minciuni, manipulari, amenintari etc. Noi, arienii adevrati, am fost, sintem si vom fi credinciosi unui singur Dumnezeu, adevarata Divinitate a Lumii terrane.</p><p><span id="more-3103"></span></p><p>c.<em> Europizii care si-au tradat credinta in strabunii zeificati si in Adevaratul Dumnezeu au facut-o din interes, nu din credinta, deoarece textele „sfintei scripturi” sint atat de evident false si pline de orori, incat nici un copil de gimnaziu nu le-ar confunda cu texte sacre</em>. Insasi operatiunea de triere a textelor judeo-crestine de baza si de masluire a acestora cu scopul de a da credibilitate unor minciuni vadite indica rea credinta. Cei mai mari atei sint papii, cardinalii, patriarhii si mitropolitii care au avut acces la textele judeo-crestine de baza. Ei se cred stapani peste divinitatea judeo-crestina pe care ne-o administreaza noua sub numele de Dumnezeu, Domnul, Fiul, sfanta treime etc.</p><p>d. <em>Judeo-crestinismul a determinat moartea, in chinuri cumplite, a mai mult de un miliard de oameni, inclusiv prin omoruri intre cei de aceeasi religie, divizati in diverse ramuri, functie de interesele si orgoliile liderilor religiosi. Ce proba mai buna decat aceasta vreti, pentru a intelege ca judeo-crestinismul nu numai ca nu vine de la Dumnezeu, dfar este si antidivin si antiuman?</em></p><p>c. In fiecare zi, cateva mii de oameni mor ucisi de judeo-crestinism, in cele mai diverse moduri: alienare mintala, autoflagelare, crucificare, refuzul tratamentului medical, posturi negre nepotrivite cu personalitatile postitorilor, sinucideri etc.</p><p>f. <em>Cand va declarati judeo-crestini, va asumati toate blasfemiile si crimele acestei religii abominabile si va dati girul ca lupta intre cele mai mult de 20 de ramuri crestine sa continue, cu victime din randul ignorantilor nevinovati</em>. Chiar daca incercati sa va mintiti ca personal n-ati facut nimic rau, in realitate, faceti, fie si numai prin incurajarea parazitiilor judeo-crestini sa-si continue opera retrograda si distructiva de viitor civilizat.<em> Asumati-va raspunderea optiunilor si faptelor proprii</em>! Nu fugiti de raspundere, prin ascundere in spatele turmei de judeo-crestini, prin apelarea la cuvantul noi in loc de eu!</p><p>g. De vreme ce oamenii de stiinta au probat existenta Divinitatii si legile divine dupa care trbuie sa ne comportam, e timpul sa lepadati aceasta religie salbatica, blasfemica si abominabila, indreptandu-va cu toate sperantele curate catre Adevaratul Dumnezeu. <em>Eu nu sint sol divin, ci un om care a inteles exact cumplita ratacire judeo-crestina, s-a lepadat de ea si a zarit vag grandioasa lumina spirituala a Divinitatii</em>. Ma puteti crede sau nu. Sincer sa fiu, as vrea sa va vad iesiti din imperiul intunericului judeo-crestin, strain de sufletul si de mintea noastra. Experienta de psiholog imi spune insa ca foarte putini veti intelege grozavia in care va balaciti si nu veti continua ritualurile blasfemice. E treaba dumneavoastra. Fiecare raspunde personal pentru faptele lui, in fata veghetorilor divini. Acolo nu mai exista <em>noi, judeo-crestini, ci numai eu, sufletul judeo-crestin cutare</em>.</p><p>Mi-e inima grea ca, in era zborurilor cosmice, neamul meu se taraste pe pamant, ca o turma de robi salbatici ai zeilor abominabili, straini de sufletul si mintea ariana. Nu ma pot ruga Divinitatii sa=i salveze, deoarece Dumnezeu stie exact ce meritam fiecare si ce ne rezerva viitorul. Imi calc pe inima si soptesc <strong>Doamne al vietii eterne, salvati-mi neamul din robia psihica judeo-crestina!</strong></p><p>&nbsp;</p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2010/01/mantuirea-de-dupa-cumplita-ratacire-de-pavel-corut/" rel="bookmark" class="crp_title">Mântuirea de după Cumplita Rătăcire, de Pavel Corut</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/04/cum-vor-evolua-fenomenele-mistico-religioase-in-urmatorii-10-ani-fragment-din-trandafirul-nisipurilor-de-pavel-corut-aprilie-2011/" rel="bookmark" class="crp_title">Cum vor evolua fenomenele mistico-religioase in urmatorii 10 ani? (fragment din Trandafirul Nisipurilor de Pavel Corut, aprilie 2011)</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/mantuirea-de-dupa-cumplita-ratacire-de-pavel-corut-2/" rel="bookmark" class="crp_title">Sunteti de acord ca Dumnezeu&#8230; ? (fragment din Mantuirea de dupa Cumplita Ratacire, de Pavel Corut)</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/01/biserica-judeo-crestina-romana-e-un-cuib-de-paraziti-si-infractori-fragment-din-%e2%80%9emantuirea-de-dupa-cumplita-ratacire%e2%80%9d-de-pavel-corut/" rel="bookmark" class="crp_title">Biserica judeo-crestina romana e un cuib de paraziti si infractori, fragment din „Mantuirea de dupa cumplita Ratacire”, de Pavel Corut</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/06/scrisoare-deschisa-adresata-de-pavel-corut-domnului-daniel-ciubotea-seful-bisericii-ortodoxe-romane-2/" rel="bookmark" class="crp_title">Scrisoare deschisa adresata de Pavel Corut domnului Daniel Ciubotea, seful bisericii ortodoxe romane</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/mantuirea-de-dupa-cumplita-ratacire-fragment-pavel-corut/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item><title>UE, LA NISTRU. AFARA, CU RUSII DIN TARA! (Basarabia Literara)</title><link>http://danlupu.net/2012/01/ue-la-nistru-afara-cu-rusii-din-tara-basarabia-literara/</link> <comments>http://danlupu.net/2012/01/ue-la-nistru-afara-cu-rusii-din-tara-basarabia-literara/#comments</comments> <pubDate>Fri, 06 Jan 2012 09:06:50 +0000</pubDate> <dc:creator>Dan Lupu</dc:creator> <category><![CDATA[BASARABIA]]></category> <category><![CDATA[ambasador]]></category> <category><![CDATA[arca]]></category> <category><![CDATA[basarabia]]></category> <category><![CDATA[comis]]></category> <category><![CDATA[guvernul]]></category> <category><![CDATA[luni]]></category> <category><![CDATA[moldova]]></category> <category><![CDATA[moscova]]></category> <category><![CDATA[observa]]></category> <category><![CDATA[republica moldova]]></category> <category><![CDATA[ruse]]></category> <category><![CDATA[sursa]]></category><guid isPermaLink="false">http://danlupu.net/?p=3099</guid> <description><![CDATA[Uciderea tânărului cetăţean al R. Moldova de către un soldat rus “pacificator” demonstrează, din nou, imperativitatea înlocuirii actualului format de menţinere a păcii pe Nistru cu o misiune internaţională civilă, sub egida UE. De doi ani, pe lângă faptul ca au cerut retragerea trupelor de ocupaţie şi muniţiilor Federaţiei Ruse, autorităţile de laChişinău au tras [...]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p>Uciderea tânărului cetăţean al R. Moldova de către un soldat rus “pacificator” demonstrează, din nou, imperativitatea înlocuirii actualului format de menţinere a păcii pe Nistru cu o misiune internaţională civilă, sub egida UE.<br /> De doi ani, pe lângă faptul ca au cerut retragerea trupelor de ocupaţie şi muniţiilor Federaţiei Ruse, autorităţile de laChişinău au tras nenumărate semnale de alarmă, considerând oportună schimbarea actualului sistem demenţinere a păcii cu o misiune civilă. Aşa cum au demonstrat-o şi tragicele evenimente de la 1 ianuarie 2012, când Vadim Pisari, un tânăr de numai 18 ani, a fost împuşcat de “pacificatorul” rus, măsura este mai mult decât necesară.</p><p><span id="more-3099"></span><br /> În momentul de faţă Forţele Mixte de Menţinere a Păcii sunt compuse din trei contingente: al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse,al Forţelor Armate ale organelor constituţionale ale R. Moldova şi al administraţiei nerecunoscute de la Tiraspol. În total, în Zona de Securitate, care are lungimea de 225 km şi lăţimea între 12 — 20 km, sunt dispuse 15 posturi şi aproximativ 1.300 de militari. În acelaşi timp, contingentul de pacificatori este constituit din 402 militari ruşi, 492 – ai regiunii separatiste, 355 – ai RepubliciiMoldova şi zece observatori militari din Ucraina.<br /> Menţinerea actualei formule este total ineficientă şi generatoare de conflicte, mai ales din cauză că partea separatistă este făţiş favorizată de cea rusă, iar partea ucraineană încearcă să se menţină neutră, dar este influenţată de cea rusă. În consecinţă, reprezentanţii autorităţilor constituţionale de la Chişinău sunt nevoiti să accepte tacit deciziile sau tărăgănările principalului organism de control din Zona de Securitate, aşa-zisa Comisie Unificată de Control (CUC). Este doar apă de ploaie reacţia Comisiei, în acest caz, mai ales că oamenii din zonă s-au săturat şi de taxele pe care trebuie să le plătească la traversarea Nistrului, şi de şpăgile cerute de aşa-zişii vameşi transnitreni, dar şi de nesimţirea unor militari ruşi, de multe ori în termen, trimişi să îşi piardă vremea şi să-şi omoare tinereţile la graniţa de sud-vest a imperiului moscovit.<br /> Lâncezeala cu care se defăşoară lucrurile, în elucidarea acestui caz atât de sensibil, împreună cu reacţia nesimţită a ambasadorului rus Kuzmin, a dus la proteste în mai multe localităţi din zona de “graniţă” pe Nistru, dar şi la Chişinău. Deşi este vorba despre o prezenţă mai degrabă modestă, nu trebuie diminuat eventualul efect al bulgărelui de zăpadă pe care îl pot avea asemenea mişcări, în rândul unei populaţii nemulţumite nu numai de nivelul de trai, dar şi de tachinările şi amestecul în treburile interne – cu efecte negative asupra situaţiei economice – ale ruşilor şi Rusiei.<br /> La cum se prezintă situaţia, în acest moment, nu este exclus să avem de a face cu o nouă provocare, din laboratoarele unui Kremlin puţin bulversat de evoluţiile recente de la Moscova şi din regiune. Iar, atunci, este uşor de înţeles că, de la o scânteie, se poate inflama din nou regiunea.<br /> În sprijinul acestei teorii par să vină şi declaraţiile provocatoare ale ambasadorului rus la Chişinău, Valeri Kuzmin, care, fiind convocat la ministerul de Externe al R. Moldova, l-a făcut pe tânărul ucis de militarii ruşi beţiv şi hoţ, sugerând că a furat o maşină, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice. Ipoteză negată de Ministerul Afacerilor Interne de la Chişinău. Şi mai grav, asemenea unui ispravnic, Kuzmin şi-a permis obrăznicia de a le indica jurnaliştilor de la Chişinău – care vorbeau de prezenţa militară rusă – să fie “obiectivi” şi să înceteze cu “isteria”.<br /> Din fericire, până în momentul de faţă, prim-ministrul Vlad Filat a dat dovadă că este în măsură să gestioneze situaţia delicată. Astfel, luni, a convocat o şedinţă operativă la care au participat vicepremierii Eugen Carpov şi Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, precum şi reprezentanţi din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuraturii Generale, Statului Major al Armatei Naţionale şi Comisiei Unificate de Control.<br /> Vlad Filat a declarat că Guvernului Republicii Moldova condamnă uciderea tânărului. “Este necesar de a da o apreciere clară situaţiei şi de a nu admite în nici un caz escaladarea unor evenimente care ar tensiona şi mai mult situaţia”, a spus prim-ministrul Filat. De asemenea, premierul a cerut Procuraturii Generale implicarea celor mai buni experţi pentru asigurarea unei anchete corecte şi profesioniste pe acest caz. În acelaşi timp, Premierul a solicitat elaborarea unor propuneri privind acţiunile pe termen lung în legătură cu activitatea forţelor pacificatoare în regiunea transnistreană, inclusiv vizînd eficienţa activităţii acestora în formula actuală şi asigurarea liberei circulaţii între cele două maluri aleNistrului.<br /> O poziţie similară a fost luată marţi şi de vice-premierul Lencă, ministrul de Externe, care, nuanţându-şi poziţia, a dat şi o replică diplomatică, dar tăioasă, ambasadorului Kuzmin: „Este regretabil faptul că Ambasadorul Federaţiei Ruse(…) şi-a permis comentarii sarcastice în faţa reprezentanţilor mass-media, inclusiv operând cu informaţii neverificate, precum ar fi lipsa permisului de conducere al victimei şi faptul că automobilul a fost furat. Astfel de afirmaţii sunt total nepotrivite în contextul în care în urma acelui incident un cetăţean al RepubliciiMoldova şi-a pierdut viaţa. Constatăm că nu este pentru prima dată când Ambasadorul Valeri Kuzmin face declaraţii care nu se încadrează în uzanţele diplomatice. Considerăm că toate comentariile expuse pe marginea acestui caz tragic urmează a fi menţinute într-o albie echilibrată şi obiectivă, pentru a evita tensionarea situaţiei. Reiterez, şi pe această cale, că aşteptăm de la autorităţile ruse o deschidere maximă în cooperarea între organele competente, în mod particular pe linia Procuraturii, în investigarea acestui caz”, a spus acesta în comentariul său, făcut la solicitarea Unimedia.<br /> Nu ar fi rău, totuşi, ca acest ambasador Kuzmin să fie trimis la Moscova. Poate că expulzarea acestuia ar transmite un mesaj. Greu de crezut, însă, că se va întampla asta. Chişinăul încă nu a finalizat noul contract cu Gazprom.<br /> În orice caz, procurorii din Republica Moldova au deschis un dosar penal pe marginea incidentului din zona de securitate din Pârâta. Urmărirea penală a fost pornită pentru vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale, care a provocat decesul victimei. Procuratura Generală a anunţat că dosarul penal a fost deschis în urma investigaţiilor efectuate de Procuratura Dubăsari în cazul respectiv. Ţinând cont de caracterul complex al cauzei penale, a fost dispusă “exercitarea în continuare a urmăririi penale pe acest caz de secţia investigaţii şi infracţiuni în forţele armate a Procuraturii Generale”.<br /> Incidentul s-a produs în prima zi aanului 2012, pe segmental podului de pesteNistru. Vadim Pisari, în vârstă de 18 ani, se afla la volanul unui autoturism şi se deplasa din satul Pârâta spre localitatea Vadul lui Vodă. Acesta a fost împuşcatmortal de către un “pacificator” rus.</p><p>Marius Bâtcă</p><p>sursa: <a href="http://basarabialiterara.com.md/?p=11091" target="_blank">Basarabia Literara</a></p><div id="crp_related"><h3>Related Posts:</h3><ul><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/tensiune-la-vadul-lui-voda-daca-nu-scoateti-posturile-de-pacificatori-in-doua-zile-le-scoatem-noi%e2%80%9d/" rel="bookmark" class="crp_title">Tensiune la Vadul-lui-Voda. ,,Daca nu scoateti posturile de pacificatori in doua zile, le scoatem noi”</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2012/01/tineri-basarbeni-demonstreaza-in-fata-ambasadei-rusiei-la-chisinau-pentru-retragerea-fortelor-de-ocupatie-ruse-din-basarabia/" rel="bookmark" class="crp_title">Tineri basarbeni demonstreaza in fata Ambasadei Rusiei la Chisinau pentru retragerea fortelor de ocupatie ruse din Basarabia</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2011/10/pe-fondul-fortarii-de-catre-germania-si-rusia-a-federalizarii-basarabiei-noi-provocari-ale-separatistilor-pro-rusi-de-la-tiraspol-2/" rel="bookmark" class="crp_title">Pe fondul fortarii de catre Germania si Rusia a federalizarii Basarabiei, noi provocari ale separatistilor pro-rusi de la Tiraspol</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/02/presa-rusa-daca-romania-va-ridica-pretentii-teritoriale-fata-de-republica-moldova-si-ucraina-va-avea-probleme-la-hotarul-cu-ungaria-si-bulgaria-preluare-hotnews/" rel="bookmark" class="crp_title">Presa rusa: Daca Romania va ridica pretentii teritoriale fata de Republica Moldova si Ucraina, va avea probleme la hotarul cu Ungaria si Bulgaria (preluare Hotnews)</a></li><li><a href="http://danlupu.net/2010/01/traian-basescu-muta-la-chisinau-o-jumatate-din-guvernul-romaniei-doua-zile-in-basarabia-romana-cu-amenintari-rusesti-de-la-tiraspol-preluare-victor-roncea-blog/" rel="bookmark" class="crp_title">TRAIAN BASESCU muta la Chisinau o jumatate din Guvernul Romaniei. Doua zile in Basarabia romana, cu amenintari rusesti de la Tiraspol, preluare Victor Roncea blog</a></li></ul></div>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>http://danlupu.net/2012/01/ue-la-nistru-afara-cu-rusii-din-tara-basarabia-literara/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>1</slash:comments> </item> </channel> </rss>
<!-- Performance optimized by W3 Total Cache. Learn more: http://www.w3-edge.com/wordpress-plugins/

Minified using disk: basic
Page Caching using disk: enhanced
Database Caching 29/63 queries in 0.317 seconds using disk: basic
Object Caching 2042/2105 objects using disk: basic

Served from: danlupu.net @ 2012-01-27 20:35:59 -->
